Doar dragostea rănește așa: dureros, crunt, apăsător. Dar și suferința din dragoste are farmecul ei. Dacă nu ai suferit măcar o dată din dragoste, nu cred că poți spune că înțelegi iubirea. Dar tot dragostea vindecă. Tot dragostea are puterea să șteargă urmele lăsate de alții pe sufletul nostru. Tot dragostea coase și adună laolaltă bucăți frânte de inimi. Doar dragostea unește așa: fără reguli, fără explicații, fără definiții.
„Doar dragostea rănește așa” nu se afla tocmai pe „lista” mea de lectură. Impropriu spus listă. Nu funcționez niciodată cu planuri, întotdeauna aleg cărțile în funcție de starea mea, de alte impulsuri pe care nici nu știu exact ce le stârnește în interiorul meu. Doar dragostea rănește așa mi-a apărut într-un reel despre cărți și se „înghesuise” acolo alături de alte cărți care, după spusele creatoarei sale, îi stârniseră lacrimi. Nu voiam să plâng, dar voiam o poveste de iubire care să îmi zguduie lumea din temelii. Voiam să citesc despre roiuri de fluturi și fiori, despre întâlniri care stârnesc milioane de emoții și despre oameni care se recunosc deși nu s-au întâlnit niciodată.
„O combinație alertă de neliniște, bucurie și speranță. Perfectă de la început până la sfârșit.“ Christina Lauren
Nu a fost exact genul de poveste la care mă așteptam. Dar a fost o poveste plăcută, tihnită, caldă și calmă, o poveste care mi-a permis să-mi pun lumea pe pauză, să trăiesc în mijlocul câmpurilor, într-o fermă, printre livezi și oameni care își desfășoară viața după ceasul câmpului, nu al rutinei obișnuite. Și îmi era dor de senzația asta de familiaritate, de cocon care să mă strângă între firele sale, de pace, de oameni pe care să-i simt prieteni sau parte din familie. Așa că, da, nu m-a făcut să plâng, dar m-a făcut să zâmbesc cu gura până la urechi.
Doar dragostea rănește așa – punct și de la capăt
Este extrem de dureros să-l vezi pe omul de lângă tine, cel căruia trebuie să-i devii mireasa peste puțin timp, îndrăgostindu-se de altcineva. Îi recunoști privirea pierdută, îi deslușești lupta din priviri și sentimentul de vinovăție care îl apasă. Îl iubești. Dar știi că fericirea lui nu este lângă tine. Că nu-i ești de ajuns. Și că nu mai ești cea alături de care vrea să trăiască întreaga viață.
Alegi să pleci, să-i dai voie să fie fericit. Dacă riști să fii egoistă, să nu renunți și să-l păstrezi lângă tine, este posibil să te alegi cu o inimă frântă un pic mai târziu, atunci când o să realizeze din nou că nu tu ești iubirea lui, acea iubire. Așa că, în ciuda planurilor de nuntă, alegi să pleci. Doar că îi vezi pe stradă zi de zi după aceea, pierduți unul în ochii celuilalt, zâmbind complice la lucruri pe care tu nici măcar nu ai puterea să le deslușești.
Bun. Ai plecat. Și acum ce faci cu viața ta? Păi, dacă ai fi eroina din povestea noastră, atunci ai alege să pleci într-o vacanță prelungită, să-ți vizitezi tatăl și sora vitregă, să vezi alți oameni în afara celor care îți tot desprind coaja de pe rana iubirii tale. Aici, departe de orice îți amintește de ce ai trăit alături de el, ai putea să începi să îți dai seama de traseul pe care vrei să-l urmezi. Sau ai putea să îți pui (din nou) inima pe tavă.
Oameni dragi, prietenii și noi începuturi
Dacă ai oamenii potriviți lângă tine, poate fi foarte ușor să începi procesul de vindecare. Mai ales dacă îți și găsești un proiect care să-ți ocupe timpul. Wren ar fi putut jura că aici, în noua familie a tatălui său, avea să petreacă doar câteva zile, pierdută în rutina și amintirile lor. Apoi, cu același bagaj greu și dureros, avea să se întoarcă acasă, la slujba ei, la locurile care îi făceau pulsul să o ia razna.
Doar că, așa cum cum știm noi bine, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Poate că inimile rănite au capacitatea de a se recunoaște unele pe altele. Poate că suferința atrage mai mult decât un magnet. Sau poate că vorbim doar de mâna fermă a destinului. Oricum ar fi, celor doi protagoniști le-a fost dat să se întâlnească.
Dacă Wren este disponibilă pentru iubire, nu la fel putem spune și despre Anders, bărbatul cu inima rănită și cu o fire destul de închisă. Anders este un bărbat cald, familist, atent. Dar are și niște secrete care i-ar frânge din nou inima lui Wren, lucru pe care, cu siguranță, ea nu l-ar mai putea gestiona cum trebuie. Nu după cealaltă dezamăgire a vieții sale.
Doar dragostea rănește așa – când e scris să se întâmple
„Sfâșietoare și frumoasă, cu o cutremurătoare răsturnare de situație.“ Zoë Folbigg
Așa cum am spus mai sus, povestea lor poate fi ușor previzibilă. Dar are frumusețea ei. Poate că nu este o poveste complicată, asezonată la nesfârșit cu condimentele iubirii. Dar este o poveste care te transpune în mijlocul naturii, departe de griji și probleme, departe de rutină și amintiri proprii. Mi-a lăsat o stare de bine și cred că a fost cartea de care a avut nevoie zilele trecute, cartea care mi-a permis să mă îndrăgostesc și să cred din nou în iubire. ♥️
Povestea „Doar dragostea rănește așa” este disponibilă la Editura Litera și poate fi cumpărată de aici.
Data Apariției : 29 mar. 2024
Colectie : Blue Moon
Autor(I) : Paige Toon
Traducator(I) : Daniela Purgaru
Tip Coperta : Broșată
Numar Pagini : 368
