Doamna de la Ritz m-a așteptat și pe Libris, nu doar pe holurile faimosului hotel. Mi-am încheiat anul 2019 cu Soția aviatorului. Și anul 2020 cu Doamna de la Ritz. Mai am acasă Lebedele de pe Fifth Avenue și Femei de Oscar. Și mă gândesc foarte serios să le păstrez pentru sfârșitul anilor 2020 și 2021. Chiar dacă o să fie o misiune destul de grea.
Melanie Benjamin are un stil fermecător de scriere. Asupra mea, întotdeauna, funcționează ca o vrajă. Îmi închipui saloane gălăgioase, ropot de cizme, arome și materiale care se unduiesc pe trupurile femeilor din alte epoci. Nu doar personajele prind viață în romanul de față. Hotelul Ritz este un personaj puternic, un loc în care se reinventează situații și indivizi, un loc care obligă la afișarea opulenței, eleganței și stilului. Nu există spațiu pentru amărăciune aici. Cu toții poartă lipit de față un zâmbet superior, născut dintr-o reușită reală sau dintr-o sforțare de a afișa ceva ce nu aveau.
Cred că mi-ar fi plăcut să stau pe holurile hotelului, chiar la recepție. Să privesc marea de oameni și să încerc să îmi dau seama cine e fiecare și ce povești aduce la Ritz.
La Ritz totul va fi ca înainte. Pentru că asta face hotelul; te face să uiți orice ai văzut înainte s-i cunoști opulența; chiar dacă lucru văzut ar fi ceea ce are omenirea mai rău. La Ritz găsești alinare, găsești distracție, cea mai bună șampanie ca să uiți de necazuri și cele mai moi prosoape ca să uiți de deznădejde.
Viața bate filmul. De mii de ori.
Melanie Benjamin este minunată când vine vorba de creionarea de personaje feminine puternice. Nu ai cum să uiți femeile pe care ea alege să le pună în lumină. Bazându-se pe nume reale, pe bucăți de viață consemnate în articole și cărți, Melanie Benjamin aduce în fața publicului său femei care au iubit, au trăit și au sperat într-o viață mai bună.
Poveștile lor de viață nu ar avea nevoie de elemente de ficțiune, dar autoarea îmblânzește destinul, devine deseori vocea unei forțe care temperează evenimentele și dă glas trăirilor unor personaje cu adevărat remarcabile.
Blanche Auzello, cea implicată în lupta clandestină a Rezistenței franceze, în timp ce juca rolul gazdei primitoare pentru nemții care stabiliseră sediul central la Ritz, a existat cu adevărat. S-a îndrăgostit, a ocupat un loc în viața lui Claude Auzello, l-a iubit, l-a iertat, l-a pocnit, a spart vaze de pereți, l-a împins de la spate și a dansat pasional pe ringul numit viață.
Dacă ar fi să aleg un singur lucru preferat la scriitura lui Benjamin, poate că aș alege fidelitatea cu care zugrăvește portretul personajelor sale. Nu idealizează pe nimeni. Nu oferă portretul perfect al nimănui. Alegeri, greșeli, decizii bune, calități și defecte. Încap toate și sunt toate aduse, rând pe rând, în fața noastră. Și nu așa putem spune că învățăm să cunoaștem oameni? Nu cumpărăm imagini perfecte. Istoria nu este a oamenilor perfecți. Istoria a fost scrisă de oamenii mândri, de orgoliile și de luptele pentru putere. Și de oamenii curajoși care au avut puterea să se ridice împotriva asupririlor și regulilor nedrepte.
Blanche – un personaj cât o lecție de viață.
Mi-a plăcut să pierd vremea la Ritz. Să dau ochii cu Coco Chanel și cu nesuferitul de Hemingway. Mi-a plăcut de Lily, l-am acceptat până și pe focosul de Claude Audello. Dar am venerat-o pe Blanche. O femeie completă: reală, formidabilă, sinceră. Nu există loc de previzibilitate când spui Blanche. Te poți trezi cu o invitație la un pahar de martini la bar sau cu o vază trântită de pereți. Bine, ținta putea fi capul tău, dar puteai scăpa cu puțin noroc.
Blanche a avut o poveste absolut remarcabilă. Și o putere pe care nu multe urmașe ale Evei o au. Să fii conștientă de poziția pe care o ai în viața soțului tău și să înfrunți fiecare zi cu un zâmbet pe buze nu e slăbiciune, e curaj. Un curaj al naibii de nebun. Un curaj care o duce pe Blanche în rândul celor din Rezistență.
Venită la Paris îndrăgostită de un prinț arab și dornică de o carieră în cinematografie, Blanche ajunge să se căsătorească cu frumușelul Claude Auzello. Deși am crezut-o slabă atunci, am învățat să o cunosc cu adevărat pe parcurs și m-am simțit strivită sub greutatea puterii ei.
A transformat lumea lui Claude în lumea ei și a venit la Ritz pentru a aduna cioburile unei existențe sfărâmate. Prinsă între un atunci și un acum plin de piedici și de soldați nemți, Blanche nu poate da glas adevăratelor sale trăiri. Viața ei se afla constant sub semnul amenințării grație unui secret pe care-l păstra cu sfințenie. Secretul ei m-a șocat până și pe mine. Deși, sinceră să fiu, anticipam un pic o astfel de destăinuire.
Viața cu Claude nu fusese niciodată una ușoară. Stilul francez de viață nu îi era prea la îndemână lui Blanche și nu era de acord cu derapajele extra conjugale, așa că se pierde în activitățile sale ilegale și în prietenia cu Lily, singurul om care o accepta așa cum era.
Doamna de la Ritz – o existență ca un uragan
Pe la jumătatea romanului am citit notițele autoarei și am aflat un lucru tulburător. Speram ca autoarea să nu îl fi preluat și în roman, deși eram aproape convinsă că o va face. Să nu faceți ca mine. Lăsați ușile sufletului deschise pentru povestea lor. Există multă durere și multe taine bine ascunse, există compromisuri și regrete. Dar este o poveste care își merită atenția sa, o bucată reală dintr-o istorie care s-a scris cu sânge și moarte.
Povestea lui Blanche emoționează, taie adânc în suflet și doare mai tare cu fiecare rând. O să vedeți că nimic nu se face în căsătoria lor cu jumătăți de măsură. Se iubește dincolo de rațiune, se riscă, se trăiește intens și pasional. Nu despărțiți povestea de personalitățile lor. Poate că alții ar fi trăit diferit, dar ei așa au ales să trăiască. S-au ascuns unul de altul din dorința de a se proteja unul pe celălalt, s-au respins și s-au căutat. Și-au trăit povestea pe holurile de la Ritz, și-au construit viața în funcție de hotel și s-au lăsat consumați de dragostea pătimașă/
Mie mi-a plăcut tare mult și sper că v-am convins și pe voi să o citiți!
Doamna de la Ritz – Melanie Benjamin – poate fi cumpărată de pe Libris.
An aparitie: 2020
Autor: Melanie Benjamin
Categoria: Literatura Universala
Colectie: Raftul Denisei
Editura: HUMANITAS
Nr. pagini: 352
Traducator: Irina Bojin
