Recenzii

Dispariții/Vanishing Acts – Jodi Piccoult ***Recenzie

16684740_1418850118177940_1921088819_nNume: Dispariții
Editura RAO
Nume original: Vanishing Acts
Număr pagini:444
An apariție :2008
 

De Jodi Picoult și cărțile sale, nu auzisem până acum câteva zile. E drept, la noi în țară are doar doud cărți traduse: “Dispariții” si “ O viata de rezerva“, apărute la Editura RAO. Însă prezentul roman, mi-a dezvăluit o nouă autoare bună, cu un stil captivant de scris, cu capacitatea de a mânui cu atâta pricepere subiecte sensibile și de actualitate.

Am terminat de citit acum câteva minute și am avut nevoie de puțin timp pentru a-mi adresa zecile de întrebări pe care mi le-a stârnit lecturarea acestei cărți. Câte lumi încap într-o lume? Câtă nedreptate și câte amintiri? Câte decizii ne-ar fi adus în alte locuri și cât ești capabil sa faci din iubire? Dincolo de povestea propriu zizi, am reușit să aflu lecții de viața: sacrificiile pe care un părinte e în stare să le facă, limita până la care putem ajunge și mai important: cine suntem noi cu adevărat?
Știți ce e ciudat? Deși titlul cărții este “Dispariții“, în carte nu dispare nimeni, din contra apar personaje și amintiri noi, care au stat în stare latenta vreo 28 de ani.

Delia Hopkins, e o femeie fericită. Are un tată care este privit cu adorație de intreagî comunitate și care a crescut-o cu dragoste și responsabilitate, o fiică de 5 anișori pe nume Sophie, si un logodnic, Eric, cu care urmează să se căsătorească.
Nu pune niciodată prea multe întrebări, deși ar fi putut să o facă și nu își înțelege anumite fobii, dar, în mare, este tiparul de femeie împlinită pe toate planurile.

Într-o zi, aparent normală, viața îi este dată peste cap când tatăl ei este arestat. El, un model de consilier, un conducător al clubului de seniori, se pare că nu era ceea ce părea sa fie. Este acuzat de răpirea lui Bethany Mathews în urmă cu 28 de ani. Delia Hopkins era Bethany, iar el o răpise de lângă mama ei, o bețiva prea ocupată să zacă în propria vomă în loc sa aibă grijă de fetița ei.

Odată cu arestarea tatălui și extrădarea lui în Arizona, locul unde se desfășurase fapta, Delia este prinsă într-un uragan de minciuni. Mama ei trăiește, nu murise în accident de mașină așa cum știa ea, dar nici nu se apropia de idealul de mamă eroină la care Delia visase ani la rând.

Va fi prinsă între un părinte și celălalt, între viața ce i-o oferise tatăl ei și cea pe care ar fi putut să i-o ofere mama. În timpul procesului, amintiri reprimate până atunci ies la suprafață și o ajută să înțeleagă mai bine decizia tatălui sau.

Va înțelege Delia motivele din spatele acțiunii tatălui sau? Va putea să îl ierte? Vă invit să descoperiți.

Eu vă mai spun că m-a uimit ciclicitatea vieții, când cresti într-o familie cu probleme, tinzi sa cauți în viața ta același tip de partener. Delia, avea un logodnic alcoolic, pe care nu știa de ce îl tolerează, iar la finalul cărții viața ei seamănă izbitor cu o decizie de-a mamei ei. Am învățat multe despre viața din închisoare, că lumea e nedreaptă si că ne grăbim de multe ori cu etichetele pe care le punem.

Este o carte unde sunt îmbinate atâtea lumi: a ta, a mea, a lui, a ei. Oare noi suntem aceeași dacă suntem puși în alta lume? Oare lumea în care stai te face un alt tu?

5 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *