„Dacă trăiesc” este volumul al treilea al seriei Dacă fug, serie care a ajuns să îmi fie foarte dragă. Am primit vestea aparițiilor ultimelor două volume cu bucurie, dar și cu o doză mare de scepticism. Și vă explic imediat de ce.

Dacă fug, primul volum din serie, mi-a plăcut foarte mult. Dar l-am citit acum doi ani, perioada în care eram novice în tot ce avea legătură cu thriller-ul și nu aveam o părere foarte nuanțată în legătură cu acest gen. Îmi aduc aminte că am fost încântată de el, că așteptam cu nerăbdare următoarele volume, dar am uitat cu timpul de acțiune și personaje. Anul acesta, cei de la Act și POliton ne-au făcut o dublă bucurie și au tradus repede volumele doi și trei. Bucurie mare și prilej de recitire a primei părți.

Dacă trăiesc
Dacă trăiesc

Dacă trăiesc – o viață în bătaia puștii

Trebuie să vă spun că am o misiune grea. Nu pot vorbi prea mult de acest volum fără a vă oferi detalii și despre celelalte două. Și nu aș vrea să stric nimănui plăcerea lecturii. Voi încerca doar să vă atrag atenția sau să vă conving să treceți pe lista lecturilor viitoare și seria scrisă de Terri Blackstock. Dar, înainte de orice alte precizări, aș vrea să vă rog să nu aveți mari așteptări de la poveste.

Nu știu dacă mă urmăriți pe Facebook sau Instagram (apropo, mă găsiți cu același nume – Anca și cărțile – și vă rog să îmi dați un follow), dar am spus și acolo că seria asta nu este plină de detalii macabre, de probe și anchete sofisticate. Nu are nici măcar un fir narativ foarte complicat sau surprinzător, dar are un farmec aparte, un farmec dictat de fluiditatea poveștii și de caracterele personajelor sale.

Acum, la zeci de thrillere depărtare, aș fi putut fi mult mai incisivă cu această serie. I-am identificat punctele minus (din punctul meu de vedere) și știu unde ar fi avut nevoie de o schimbare sau de câteva detalii în plus. Dar, cu toate astea, Dacă fug a reușit să se înscrie pe lista cu seriile mele preferate. Le voi păstra pentru Maria mea, din dorința de a-i face trecerea mai ușoară între genurile literare.

De la normalitate la viața de fugar

Așa cum am menționat mai sus, apariția ultimelor două volume a trezit în mine dorința de a mă reconecta cu lumea lui Terri Blackstock. Și cum puteam face asta dacă nu prin recitirea primului volum? Bine, acum că nu ne vede nimeni, aș vrea să spun că mi-am dorit și să aflu cum mi se va părea acum prima parte a poveștii. Mi-a plăcut, să știți. A fost gura mea de oxigen din duminica trecută și nu știu când am întors paginile. Dacă mă întrebați pe mine, povestea putea fi scrisă într-un singur volum. Sinceră să fiu, cred că altfel s-a fi simțit tensiunea și adrenalina. Ar fi fost exact ca un film de acțiune, cu personaje bune și rele, cu oameni normali care devin eroi, cu un strop de dragoste într-o lume nebună, plină de corupție, dezastru și minciuni.

Casey nu avusese o viață ușoară, dar nu se așteptase nici măcar o clipă ca să devină o fugară. Trăise un episod traumatizant la vârsta de 12 ani și întreaga ei viață se desfășura și acum, la maturitate, în preajma întrebărilor rămase fără răspuns.

  Fantomele trecutului

Tatăl ei fusese polițist. Unul bun, apreciat și adorat de fetele sale. Însă, fără un semn sau vreo explicație, tatăl lui Casey își ia viața. Casey avea 12 ani și este cea care îl găsește acolo, atârnat în mijlocul sufrageriei. Era sigură că nu acesta era adevărul și visa la momentul în care adevărul avea să iasă la iveală.

Brent Pace, prietenul cel mai bun al lui Casey, este găsit mort și Casey este cea care îi descoperă cadavrul. Numai că, din disperarea de a-l salva, tânăra lasă urme și ADN în tot apartamentul acestuia. E sigură că polițiștii de la secția de aici o vor identifica drept suspect principal și că nu va mai exista o a doua șansă pentru ea. Peste noapte, dintr-o tânără obișnuită, Casey devine o fugară. Dezastrul se întinde ca o plagă în urma ei și este nevoită să se îndepărteze tot mai mult. Dar până când și până unde? Va ieși vreodată adevărul la iveală?

Lupta pentru adevăr

Deși polițiștii sunt pe urmele ei, Casey nu este vânată doar de aceștia. Dylan Roberts, fost angajat al armatei, este acum plătit de familia Pace pentru a o prinde pe Casey. Dylan era obișnuit să nu aibă încredere în nimeni, nici măcar în el. Victima episoadelor de stres post traumatic, Dylan este cel mai potrivit om pentru a simți tot ce se născuse acum în inima lui Casey. O viață în bătaia puștii, mereu pe fugă, mereu măcinat de coșmaruri și frici.

Dar Dylan face pentru Casey un lucru uimitor: o tratează ca pe un om nevinovat, ascultă și varianta ei și descoperă că moartea lui Brent Pace era doar pojghița subțire de pe lacul corupției. Și e pregătit să afle adevărul și să îi găsească pe adevărații vinovați pentru toate aceste probleme.

   Dacă trăiesc – final sau continuare?

Personal, cred că au semănat un pic prea mult volumele între ele și autoarea a dus-o pe Casey până aproape de perfecțiune. La un moment dat, am avut impresia că îi mai lipsea acesteia doar o pelerină. Bine, nu mai spun de faptul că reușea să treacă tot timpul neobservată peste filtre, identificări sau camere de luat vederi.

Cazurile care s-au intersectat cu cel al lui Casey mi-au dat impresia că sunt aduse în discuție numai pentru a umple spațiul. Nu pot să cred că toată lumea de pe acolo era atât de ușor de manevrat și de dus de nas.

Una peste alta, mi-a plăcut seria. V-am spus, nu plecați la drum cu așteptări. Mai ales dacă sunteți cititor cu ștate vechi în ale cărților polițiste. Dar poate fi o alegere bună dacă aveți nevoie de ceva mai ușor, dar cu o doză generoasă de suspans și adrenalină.

Dacă trăiesc a apărut la Act și Politon și o puteți cumpăra de aici.

Lasă un răspuns