Cutia – Camilla Lackberg, Henrik Fexeus, recenzie

Cutia este romanul în brațele căruia mi-am pus toate așteptările. Eram sigură că voi avea nevoie de un spațiu în care să mă ascund de lume și de responsabilități, să uit de toate obligațiile și să mă bucur doar de lectură.

„Un criminal în serie pasionat de trucuri magice și imitaţii este ideal pentru un thriller care-ţi crește pulsul și îţi asigură o evadare captivantă din realitate. Läckberg și Fexeus știu cum să scrie o carte pe care o citești pe nerăsuflate, deși are dimensiunile unei cărămizi.” – Göteborgs-Posten

Camilla Lackberg se numără printre autoarele mele preferate și seria ei a rămas una de suflet. Nu au depășit-o altă serii și sunt sigură că nu se va întâmpla asta prea curând. Din păcate, și nu știți cât de mult mă doare să spun asta, Cutia nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor mele. Mă așteptam ca suspansul să fie tangibil, mă așteptam ca atmosfera să fie la fel de vie și de vibrantă, de apăsătoare și de sumbră.

Cutia – un caz neobișnuit și o echipă pe măsură

Trebuie să recunosc că am primit apariția acestui prim volum cu un pic de egoism activat. Și asta pentru că îmi doream să primesc fie un volum din seria precedentă, fie o noua serie scrisă numai de Camilla. Nu știu unde pune capul noaptea, dar știu că are niște cazuri grozave! Pline de fiori, de detalii întunecate și neobișnuite. Și mai știu că a găsit formula magică pentru a potența cele două „planuri” ale acțiunilor sale: partea profesională și partea domestică.

Nu am ce să îi reproșez Camillei atunci când vine vorba de construit cazuri. De la personaje la modus operandi, de la victime la criminal. Toate se aliniază perfect, toate sunt făcute în așa fel încât să mulțumească cititorii cu state vechi, dar și pe cei care sunt în plină dezvoltare a abilităților de detectivi.

„Atât intriga, cât și analizele comportamentale care străbat povestea poliţistă ca un fir roșu îl ţin efectiv captiv pe cititor. Măiestria cu care scrie Läckberg romane poliţiste și ingredientele noi aduse de Fexeus oferă o experienţă convingătoare.” – Jyllands-Posten

Partea domestică a venit întotdeauna natural, parcă în completarea scenelor dureroase și violente. De parcă autoarea dorea să strecoare mici doze de normalitate în lumea nebună și întunecată pe care o construia cu atâta lejeritate.

Mentalist și criminal – jocurile minții?

În Cutia a trebuit să caut elementele Camilla. Nu mi-am dat seama de aportul ei și am avut pasaje în care m-am simțit păcălită. Ce a fost total aiurea în cartea asta? Mărimea. E lungită la nesfârșit și s-au reluat anumite aspecte destul de mult. Personal, cred că nu era cazul. Am înțeles foarte repede că în cartea asta toată lumea are o doză de ciudățenie, că toți au ceva de ascuns și de păstrat secret, că Mina era obsedată de microbi și Vincent de paritate.

Viața personală a personajelor nu a mai venit natural. Mi s-a părut aruncată în scenă, folosită numai pentru a umple spații. Unele răspunsuri au ajuns la mine destul de târziu, atunci când fie îmi pierdusem interesul, fie eram prea nervoasă pentru cantitatea de informații primită.

Ce mi-a plăcut la carte? Cazul. Deși o să fiu puțin cârcotașă și aici și voi spune că nu cred că își aveau rostul și locul momentele din 1982. La început mi-au stârnit curiozitatea, dar m-am prins foarte repede de direcția în care se îndrepta povestea și, sinceră să fiu, am primit prea multe indicii pentru cazul cutiei. Iar asta nu face decât să creeze un deserviciu cazului prezentat.

Trecut, prezent și obsesiile dintre ele

Mi-a plăcut Mina, în ciuda micilor ei obsesii. A născut în sufletul meu o slăbiciune și a „știut” să profite de ea. Mi-a mai plăcut modul în care este orchestrat întregul caz. Îmi plac mult romanele care merg pe sub radar, după cum îmi place mie să spun. Nu îmi plac anchetele alea stricte, făcute doar de polițiști sobri, neatenți și duri. Îmi plac subterfugiile, oamenii inteligenți și pistele neașteptate.

Cine ar spune că un polițist și un mentalist vor face cea mai bună echipă? Și vă întrebați de ce un mentalist? Pentru că el înțelege mintea umană. Știm foarte bine că studiază psihicul uman, anticipează reacții și răspunsuri. Dar și pentru că prima victimă are o legătură cu magia. Nu era magician, nici asistentă. Prima victimă este găsită într-o cutie tipică pentru lumea magiei: o cutie pătrată în care se înfig săbii.

Dacă în mod normal cutiile alea au suficient spatiu pentru persoana dinăuntru și o trapă pentru evacuare, cutia crimei nu are nici una, nici alta. Victima a murit în chinuri și atacul a fost premeditat. Deși polițiștii sunt extrem de atenți la probele de la fața locului, Vincent – mentalistul implicat în anchetă – descoperă niște cifre romane pe coapsa femeii. Coincidență sau numărătoare inversă? Și dacă era vorba de un număr, unde erau celelalte victime? Vor apărea și ele, dar există un singur criminal sau doar niște piste comune?

Cutia – nimic nu este întâmplător

Nimic nu este întâmplător în cartea asta și toate se așează la locul lor în cele din urmă. Cel care a premeditat totul a avut o minte a naibii de ascuțită și mi-a plăcut că autorii s-au gândit la un astfel de caz.

Așa cum am spus, partea din viața personală a celor din ringul acestui caz a „luat” fața evenimentelor. Personal, aș fi vrut ca ancheta să fie mult mai amplă, ca răsturnările de situație să fie mai bine evidențiate și să se profite de potențialul real al cazurilor de crimă.

Nu am reușit să stabilesc legături cu celelalte personaje. Le-am înțeles traumele, le-am apreciat dedicarea pentru acest caz și m-am bucurat să îi descopăr. Sper să mă mai întâlnesc cu ei și sper ca toate detaliile acestea să nu fi fost în zadar. Din punctul meu de vedere, personajele sunt destul de slab conturate și detaliile din viața personală nu au avut vreun impact asupra cazului anchetat.

Cutia face parte din alt blog tour minunat organizat de colegii mei din blogosferă: Literatura pe tocuri; Ciobanul de azi; Citește-mi-l; Biblioteca lui Liviu; Simona Stoica; Analogii, Antologii; Cărțile mele și alți demoni.

A apărut la Editura Trei și poate fi cumpărat de aici.

Autor: Camilla Läckberg, Henrik Fexeus

Nr. de pagini: 752

Titlul original: Box

Limba originală: suedeză

Traducere de: Carmen Vioreanu

Anul apariţiei: 2022