Aș lenevi la nesfârșit pe pat de rouă,
Pe-o aripă de vis ce n-a fost frânt,
M-aș bucura din plin atunci când plouă,
Dorind să trăiesc veșnic pe pământ.
M-aș înveli cu rugăminți fierbinți
Ce mi-au cuprins ființa-ntodeauna,
Și te-aș chema pe tine să m-alinți,
Și să mă ții până trece furtuna.
Să construim o lume pentru noi
Și să ne pierdem până dimineața,
Să fim întotdeauna numai doi
Să ne prefacem că nu trece viața.
Să luăm nectarul florilor de vară
Să ne-mbătăm cu vin din sărutări
Să adormim în fiecare seară
Pierduți în caldele îmbrățișări.
Frumos!