Croitoreasa de la Dachau – Mary Chamberlain ***Recenzie

Sunt o mie de gânduri, așa sună un vers dintr-o melodie. Versul ăsta mi se potrivește mănușă acum după ce am terminat de lecturat cartea.

Am spus de foarte multe ori că îmi plac foarte mult cărțile cu și despre război, cu și despre evrei. Cele bazate pe istorie, pe lucruri reale însă nu reci precum o prezentare succintă a unor date, îmi plac cele construite cu măiestrie, cu suflet, care sunt capabile să țeasă între rândurile lor trăiri, bucăți de suflet, personalități și povești.

Titlul acestei cărți promitea o poveste… Croitoreasa și Dachau puse unul lângă celalalt îmi sugerau simplitatea unui om obișnuit, cu o meserie comună iar Dachau deja îmi furnica pielea.

Cartea m-a surprins, m-a purtat printr-o împletire de fapte reale cu personaje sau fapte fictive, dar care au adus o frântură dintr-un destin în fața noastră, ca pentru a ne arăta că deciziile luate la un moment dat, încrederea pusa într-un străin au consecințe grave.

Ada Vaughan, o tânără cu ambiție, cu mult talent în arta croitoriei, își poartă cu tristețe zilele într-un cartier sărac, însă cu mândrie hainele pe care le prezenta din când în când pentru doamna B., în al cărei atelier lucra.

Își dorea cu fervoare să ajungă „cineva”. ” Cineva” ăsta pe care și-l închipuia ea, va avea o casă de modă, va fi bogată și se va ridica deasupra sărăntocilor din cartierul în care locuia.

Îl întâlnește pe ” Stanislaus”, un ” conte” austro-ungar, care avea accesul la toate localurile în care Ada mereu își închipuia că va intra asemeni unei doamne. În ciuda avertismentelor mamei ei și a doamnei B., Ada pleacă alături de Stanislaus la Paris. Îl iubea, credea în el și în porțile pe care i le putea deschide.

La Paris însă, începe războiul iar masca lui ” Stanislaus” cade. După ce hotărăște ca rămâne cu el la Paris, în loc să se întoarcă acasă, Ada îl vede implicat în niște afaceri, pe care ea oricum nu le poate înțelege, apoi târâta în miez de noapte în Belgia, pusă să mintă la graniță. Au noroc și reușesc să ajungă la Naumur, unde după ce o siluiește, se trezește singură, abandonată într-o pivniță.

Crezând cu ardoare că el va veni după ea, ajunge pe străzi, luată de niște măicuțe și se trezește rasă în cap, îmbrăcată în straie largi, având grijă de niște bătrâni.

După ocupația germană, măicuțele engleze sunt luate în München, pentru a fi duse să ajute la îngrijirea unor bătrâni. Ada află ca era însărcinată. Își urăște cu disperare copilul, iar eu o uram pe ea. Am încercat să o înțeleg însă nu am putut.

Totuși, neputând sa păstreze copilul, acesta îi este luat iar paginile acelea mi-au făcut lacrimile sa curgă șiroaie.

Ajunsă printr-o conjunctură nefastă, în casa unui Comandant german, este ținută captivă într-o camera și pusă zi și noapte să coasă haine haute couture pentru nevestele nemților.

Și-au bătut joc de ea prin înfometare, bătaie și înjosire și mă așteptam ca Ada să renască. Să fie o Ada matură. Aici începe partea care mi-a displăcut mie.

După ce războiul se termină, Ada are noroc din nou. Ajunge în Londra, după respingerea mamei ei, reușește să se angajeze, însă printr-o împrejurare ajunge prostituata. Se gândea cu plăcere la banii pe care îi putea câștiga.

Cartea continuă cu aventurile Adei, cu viața ei care nu va fi ușoară iar deznodământul pe mine m-a șocat și m-a înfuriat. Trecutul îi invadează viața din nou și o împinge la decizii extreme.

CE MI-A PLACUT:

– Lectura nu a fost una grea, în ciuda elementelor dureroase expuse în carte

– Fiind descrisa viata Adei, fără aprofundarea vreunui alt personaj, am putut să o cunosc pe Ada și să ii urmăresc evoluția

– Din nota autoarei, am descoperit ca povestea aceasta a fost construită, în mare parte, în jurul unor elemente reale

CE NU MI-A PLACUT
– În primul rand : deznodământul

– În al doilea rand : Ada! Ma așteptam să văd o Ada matură, înțeleaptă și ambițioasă. Scăpase din război, trebuia să lupte pentru visul ei
După ce germanii își bătuse joc de trupul ei, Ada sfârșește prin a-și bate joc singură de propriul trup.

Am încercat sa o înțeleg, nimeni nu ar fi putut trece prin război cu nervii neatinsi, însă Ada a luat mereu hotărârile într-o manieră egoistă, plus ca îl iubea încă pe Stanislau deși ajunsese prizonieră de război și fusese și lăsata fără copilașul ei.

Una peste alta este o carte ce merita citita: parcursul unui copil inocent și ambițios, care ajunge prizonier de război, apoi un ” subiect britanic repatriat” ca sa sfârșească prin a fi prostituată.