Crima din vara lui ’99 este romanul care subliniază din nou, dacă mai era nevoie, că monștrii adevărați se ascund în familiile „obișnuite”, familii care nu ar pica testul normalității la prima vedere. Aici, în spatele saluturilor amabile, a zâmbetelor calde și a schimbului generos de rețete de familie, colcăie răul. Tăcerea este păzită, răul făcut deja, iar vinovăția continuă să muște nestingherită din conștiința celor implicați. Dacă au vreuna.

„Un thriller alert și actual. Te va face să urci în podul părinților tăi pentru a descoperi propriile secrete întunecate ale familiei.” — Ashley Flowers, autoare bestsellerului All Good People Here
Amintirile de familie ar trebui să fie frumoase. Ale lor, în schimb, ar trebui îngropate pe vecie.
Jeneva Rose a intrat destul de târziu sub radarul atenției mele. Printre atâtea titluri incitante, atâția autori deja cunoscuți pentru suspansul și tensiunea din scrierile lor… cine mă poate judeca? Deși nu pot să spun că mi-a oferit povești de neuitat, Jeneva Rose a reușit să aprindă niște scântei în mintea mea.
Celelalte două povești ale sale – La bine și la rău și Una dintre noi a murit – mi-au oferit suficiente motive pentru a reveni în acest univers punctat de răutate, suspans și adrenalină. Jeneva Rose m-a „asigurat” – prin intensitatea evenimentelor descrise în aceste povești – că voi primi și pe viitor suficiente elemente tensionate, suficiente premize și posibilități de a despica firul narativ în câteva scenarii, toate plauzibile până la un punct.
Crima din vara lui ’99 – unde se ascunde adevărul?
În ceea ce privește deznodământul din această poveste, trebuie să vă spun că am avut la un moment dat un presentiment, ceva mă mâna în această direcție. Însă, pentru că mi se părea prea șocant, am zis că nu, că imaginația mea împinge prea departe limitele. Îmi pare rău că nu vă pot spune punctual cât de mult m-am apropiat de ceea ce a pregătit Jeneva Rose pentru finalul acestui roman. Nu vreau să stric nimănui bucuria descoperirii (a se citi șocul avut în momentul descoperirii adevărului). Așadar, mă rezum la acest paragraf și atât. Rețineți doar că am fost pe aproape și că vă puteți lăsa imaginația să împingă câte limite dorește, nu sunt niciodată nici multe, nici imposibile.
„Uluitor și foarte inteligent! Jeneva Rose explorează în profunzime relațiile cu cei pe care îi iubim și efectele înfricoșătoare ale revelației că nu îi cunoaștem precum credeam. Te va ține cu sufletul la gură.” — Lisa Gardner, autoarea seriei-fenomen Frankie Elkin
„ Deschid cutia cu „Amintiri” și tușesc de la un nor de praf care se înalță în aer. Așa sunt amintirile: praf adormit care așteaptă să fie răscolit.”
După moartea mamei, trei frați înstrăinați se întorc acasă, acolo unde amintirile așteaptă prin sertare, în pod, în cutii prăfuite, doldora de hârtii și casete video. În timp ce Michael, fratele mic și răsfățat de soartă și de părinți, a fugit departe de locul natal, fiicele familiei au rămas aici, aproape de casa părintească și de monștrii trecutului. Nicole, fata mijlocie, se luptă cu demonii puternici ai dependenței de substanțele interzise. La limita moralității, dispusă să facă orice pentru banii care i-ar putea cumpăra doza salvatoare, Nicole își asumă rolul de epavă a familiei și nu își vizitează mama bolnavă.
Beth, fiica cea mare, afectată și ea de propriile greșeli, este singura care-i rămâne alături mamei sale. Femeia, dincolo de prezența de necontestat din familia lor, făcuse tot ce putuse pentru copiii săi, mai ales după ce soțul său, tatăl celor trei copii, alege să plece și să lase în urmă doar un bilețel și o mulțime de întrebări fără răspuns.
Crima din vara lui ’99 – adevărul iese întotdeauna la lumină
Înainte să moară, Laura – mama lui Beth – îi mărturisește acesteia un lucru șocant. Încă tulburată de moartea mamei sale, dar și de dezvăluirea neașteptată, Beth nu le împărtășește și fraților săi vestea primită. Alege să tacă și să-i lase să dea și ei piept cu durerea pierderii, cu trecutul care încă mai avea atâtea umbre.
Când fratele ei găsește o casetă incriminatoare în teancul cu amintiri al familiei lor, Beth știe că nu mai poate păstra adevărul numai pentru ea. Până la urmă, trecutul era strict legat de mărturisirea făcută de mama ei. Dacă ea ajuta un ucigaș cu sânge rece să rămână ascuns?
Găsirea casetei cu înregistrarea accidentală a unei mărturisiri șocante este doar vârful icebergului alcătuit din probleme, secrete, crime, adevăruri și sacrificii făcute în numele iubirii. O familie rămâne o familie, nu? Chiar și în fața morții. Sau mai ales în fața morții?
Tensiunea plutește în aer, amplificată de vechi sentimente de ură și de neputință născute între cei trei frați. Sunt prea multe tăceri așternute între ei, tăceri și diferențe care îi fac să fie toți acoperiți de un strat de pulbere ușor inflamabilă. Se simte o stare de încordare încă de la primul rând și cititorul își mută atenția de la unul la altul, așteptând ca prima scânteie să apară și liniștea tuturor să sară în aer.
Crima din vara lui ’99 – familiile au cele mai întunecate secrete
„Nu crezi în monștri până nu trăiești cu unul… și chiar și atunci, nu crezi până nu te uiți în oglindă și îți dai seama că ai devenit unul dintre ei.”
Mi-a plăcut povestea asta. Nu a fost una extraordinară, dar a fost una cinstită, construită cu atenție, în timp și cu personaje care și-au jucat foarte bine rolul. Prezentarea, deși nu mai e nevoie să spun asta, e de zile mari! Eu am vrut cartea imediat de cum am văzut-o la Bookzone, arată mult prea interesant pentru a fi lăsată pe rafturile lor.
Crima din vara lui ’99 este disponibilă la Bookzone, chiar aici.
Număr pagini: 320
Editura: Bookzone
Autor: Jeneva Rose
Anul publicării: 2025
Traducator: Irina-Marina Borţoi
Titlul original: Home Is Where the Bodies Are