Conacul Silvermoor este un roman în jurul căruia mi s-au învârtit multă vreme gândurile. Însă, ca printr-o încercare stângaci executată, nu reușeam niciodată să ne întâlnim. Hotărâtă să îi ofer timpul meu, de vreme ce oricum mă închipuiam alergând pe pajiștea din fața conacului, am ales în cele din urmă cartea din teancul celor necitite. Și cred că a fost o alegere extrem de inspirată! Îmi tânjea sufletul după o poveste caldă, una care să mă facă să-mi doresc să rămân multă vreme acolo, printre ruinele trecutului, printre amintiri și confesiuni.
„Mi-a plăcut foarte mult Conacul Silvermoor. Scrisul lui Tracy este întotdeauna atât de cald, iar povestea este romantică și convingătoare.“ Rosanna Ley
Conacul Silvermoor este o alegere excelentă, potrivită pentru fiecare anotimp. Încălzește sufletul, îl emoționează, îl seduce prin frumusețea locurilor și a caracterelor care nu se lasă pradă etichetelor sociale și convențiilor care le așază în locuri deja stabilite. Tracy Rees a scris o poveste melodioasă, plină de valuri de catifea și iubire. Deși are multe muchii ascuțite, la fel de tăioase precum cele mai ascuțite arme, autoarea reușește să le îmblânzească. Fiorul, anticiparea, dorința, dragostea, prietenia, zbuciumul interior. Iată câteva dintre emoțiile cu care căptușește până la refuz fiecare unghi și fiecare latură.
Conacul Silvermoor
Cel mai mult mi-a plăcut la cartea asta liniștea pe care mi-a transmis-o. Deși au parte de multe evenimente neplăcute, existența lor fiind marcată încă de la naștere de nevoi și zbateri, personajele creionate de Tracy Rees mi-au adus multă liniște. A fost minunat să fiu martora transformării lor, a luptei pentru a deveni un cineva mai bun, un cineva care are curaj să își ridice privirea peste barierele impuse de nume moștenite, de conace impresionante și haine luxoase.
Mi-a fost mai drag să mă pierd în pădure, pe cărările acolo unde simplitatea își dă mâna cu frumusețea naturii. Mi-a fost mai drag să mă așez la masa celor care își împărțeau amarul și pâinea. Dureroase au fost pasajele în care autoarea a descris viața unui miner și exploatarea copiilor. Dacă în zilele noastre, la paisprezece ani, copiii își fac primul buletin, acolo, într-o lume încremenită în timp, copiii de paisprezece ani își luau la revedere de la razele de soare. În prima zi de luni de după împlinirea fragedei vârste, băieții erau trimiși în mină.
Primeau botezul pământului, o lampă veche și niște haine ponosite. În prima zi, ca primă etapă a unui întreg proces de călire, băieții erau lăsați singuri timp de nouă ore. Munceau neîntrerupt, auzind doar sunetul ritmic al târnăcopului sau a bucăților de cărbune. Își priveau lampa și o păzeau ca pe cea mai mare comoară. Dacă s-ar fi stins, galeriile le-ar fi devenit mormânt. Nu cunoșteau mina, nu știau pe unde să apuce pentru a se salva. Oricum, erau conștienți și de faptul că fantomele – dacă mai aveau și ele putere pentru a se întoarce în locul ăla blestemat – celor decedați aici, încă își urlau necazul.
O rază de iubire
„Ador scriitura lui Tracy și am adorat-o din momentul în care am citit Misterul fetei de zăpadă. Conacul Silvermoor este o saga cuprinzătoare, plină de personaje fermecătoare. Ce bucurie să o citești!“ Lorna Cook
În mijlocul unei lumi atât de crude, doi tineri se întâlnesc. Amândoi născuți în familii de mineri, Josie și Tommy simt că nu acesta le este locul. Tommy urma să coboare în mină. Asta era meseria lăsată moștenire de un tată dârz, cunoscut pentru forța și verticalitatea sa. Tommy știa că pământul le oferise hrana cea de toate zilele, dar nu ăsta era visul său, nu asta își dorea să fie și să facă. Tommy iubea literele, cărțile și lumea toată. Visa la călătorii, chiar dacă habar nu avea cum arată țările îndepărtate ale lumii. Visurile erau hrana lui preferată. Își ducea sarcinile la bun sfârșit, în ciuda credințelor sale interioare, dar nu înceta să viseze.
Josie, asemeni lui Tommy, îndrăznea să ridice capul deasupra prejudecăților. Nu știa cum este să fii liberă, neîncorsetată de reguli și etichete, dar simțea că nu acesta era locul ei, nu aici, nu în lumea asta unde nici propria-i mamă nu o sprijinea, nu o îndemna să spere și să creadă. Singurul semn al spiritului său liber și neînfricat era părul roșu buclat. Și veți vedea voi că părul ăsta mai mărturisește ceva, un ceva care-i transformă complet viața.
Conacul Silvermoor – doi magneți și o iubire
Tommy și Josie sunt „corpurile” principale ale acestei galaxii. Mulți sateliți se vor învârti în jurul lor. Noi, cititorii și martorii poveștii lor, avem o singură misiune: să îi urmărim, să le înțelegem pornirile și să credem în ei. Cu evenimente care la va tulbura strașnic existența, dar și cu oameni care pot alimenta cu resurse favorabile visul lor, Tommy și Josie nu vor înceta să lupte pentru a-și depăși condiția.
Chiar dacă viața le păstrează lovituri și distanțe lungi, sufletele lor vor găsi o cale pentru a se regăsi unul pe altul.
Conacul Silvermoor este o poveste care mi-a ajuns la suflet. M-a emoționat, m-a înduioșat și m-a încălzit pe interior. Așa cum v-am spus mai sus, m-am simțit liniștită citind povestea scrisă de Tracy Rees. Cumva, fără să îmi dau seama de ce se întâmplă asta, m-am simțit acasă și nu am alergat deloc spre final. Am vrut să fiu acolo, să fac parte din tabloul final, am vrut să așez alături de ei piesele unui puzzle plin de lumini și umbre, greutăți și frumos.
Conacul Silvermoor este disponibil pe siteul Litera și este o poveste pe care eu o recomand. Mai ales atunci când sunteți în căutare de povești calde, încărcate de emoție și prietenie.
Data Apariției : 6 apr. 2023
Colectie : Blue Moon
Autor(I) : Tracy Rees
Traducator(I) : Laura Drăghici
Tip Coperta : Broșată
Numar Pagini : 432
