Colectiv.
Trei ani de dor și furie,
Părinți fără bucurie,
Poartă doliu zi de zi
Doar în poze au copii.
Nu stiu cum e sus în cer,
Dacă au concert de rock,
Dar pentru muzica lor,
Aici au trecut prin foc.
Nimeni nu e milostiv,
Cazul nu e încheiat,
Am strigat toți „Colectiv”!
Dar dreptate nu le-au dat.
Noi purtăm rana în minte,
Unii o poartă pe corp,
Au rămas fără cuvinte,
Răbdare? N-a rămas strop.
Neputință? Amânare?
Au simțit pe pielea lor.
Viața nu are culoare
Dacă copiii ne mor.
Pompierii au stins focul
Haos a rămas apoi,
Din inimă cine-l stinge
De când suntem fără voi?
Cine mai alină dorul?
Nimic, pe plan afectiv,
Ridicați sus tricolorul,
Să fim iar un Colectiv!

13 COMENTARII

Lasă un răspuns