Cheia ascunsă ne ajută să deschidem ușa către un nou blog tour. Se tot adună poveștile bune pe rafturile mele și eu sunt tot aici, prinsă în hățișul treburilor zilnice, al „datoriilor” literare și al listelor lungi, tot mai lungi de dorințe.
Mă plâng de faptul că așteaptă cărțile cu lunile pe rafturi. Dar nu-mi fac nici eu misiunea mai ușoară. Aleg de pe raft cărțile solicitante, groase sau greu de parcurs. Din fericire, Cheia ascunsă nu s-a încadrat în categoriile enumerate mai sus. Puține personaje, nume ușor de reținut, caz interesant, probleme de familie și un strop rezonabil de dramă. O poveste pe care ești curioși să o descoperi, o familie pe care mai bine o studiezi de la distanță decât să faci parte din ea. Și un „vânt” de Agatha Christie (și se prea poate să fie doar impresia mea asta).
O fotografie șocantă. O noapte fără amintiri. O întrebare: „Eu l-am ucis pe omul acesta?”Un roman al autorului bestseller internațional Alex Ahndoril
Cheia ascunsă – o ipoteză șocantă și o miză uriașă
„Romanul este scris cu entuziasm și umor. Ce aș putea să mai spun? Vă urez să vă bucurați de lectura compulsivă!” (Sydsvenskan)
Romanele autorilor nordici sunt aproape întotdeauna complexe, cu noduri imposibil de descâlcit, cu dedesubturi alunecoase și piste care se lovesc (de cele mai multe ori) de ziduri de neclintit. Însă, spre bucuria mea, Alex Ahndoril a ales alt tipar, unul care mi-a provocat dependență și m-a tot împins pe calea poveștii, până aproape de adevăr.
Dacă nu ar fi fost atât de lejeră, asta în ciuda subiectelor grele atacate, sunt sigură că ne-am fi ciocnit de multe ori una împotriva alteia. Nu simțeam deloc nevoia de o lectură complicată, încărcată de tensiune și detalii. Inițial, atunci când am ales să citesc cartea, am crezut că o voi parcurge în câteva ore. Însă, din motive care nu au ținut de mine, lectura s-a întins până a doua zi și eu mi-am petrecut orele libere încercând să descifrez misterul și să identific criminalul.
Aveam un cadavru, aveam o poză și o familie în care spiritele erau mai încinse decât o bucată de tablă într-o zi de vară. Le lipsea doar un pic de impuls pentru a-și da măștile jos. Sau o detectivă pricepută?
Cheia ascunsă – cine-i adevăratul criminal?
Julia Stark este o prezență greu de trecut cu vederea. Atenție, Julia! Nu mă refer nici la bastonul tău, nici la cicatricea pe care o urăști atât. Dar sunt sigură că ți se vede încrâncenarea pe chip, că știi să ridici doar cu ochii zidurile de protecție.
Acum, pentru că am ajuns să vorbim despre tine, Julia, trebuie să îți spun că mi-ar fi plăcut să fii mai deschisă cu noi. Nu este vina ta. Probabil, autorul tău a lăsat material și pentru volumele următoare. E și asta o mișcare bună. Însă, dacă mă întrebi pe mine, aș fi preferat să primesc și acum o porție generoasă din trecutul tău. Te-am privit de aproape și am încercat să te cunosc mai bine, să văd dincolo de ceea ce alegi să spui. Am prins frânturi. Unele au rămas în aer, altele s-au spulberat mai rău decât o fac visele la lumina zilei.
Te aștept, am răbdare. Dar sper doar să fie altfel data viitoare. Nu de alta, dar chiar ești o prezență interesantă. Bine, m-ai prins. Mi-a plăcut și că ai dat-o în bară, dar și cum ai știut să îți recunoști greșeala. Știi că ești bună, dar nu îți negi punctele nevralgice. Bilă albă, doamna detectiv.
Cheia ascunsă – o crimă și mai mulți suspecți
„Suntem aruncați direct în lumea personajului principal și ne amintim astfel de eficiența impresionantă a lui [Lars] Kepler.” (Göteborgs-Posten)
Julia Stark este detectivă particulară, una foarte pricepută. La agenția ei își face într-o zi apariția un om bogat, proprietarul uneia dintre cele mai înfloritoare afaceri de familie. Pe lângă averea impresionantă, PG Mott mai are ceva care îl face diferit: amnezia. Stați liniștiți! Nu suferă permanent de ea. Ci doar atunci când, otrăvit de gânduri și presiuni, profită prea tare de licorile bahice.
PG Mott dă de necazuri după ultima beție de pomină. Și e gata să-și recunoască vina în fața legii dacă detectiva Julia Stark, pe care o și angajează, dovedește că el stă în spatele unei crime. Ca să înțelegeți: PG Mott se îmbată crunt după un consiliu de administrație. Apoi, când lucrurile se limpezesc ușor în dimineața următoare, descoperă în telefon poza unui bărbat plin de sânge. Știa că putea deveni violent, dar chiar până în acest punct? Nu găsise haine pline de sânge, nici alte dovezi. Nu știa unde era cadavrul și cine era bărbatul (acesta având un sac însângerat pe cap). Era un criminal sau o victimă?
Cheia ascunsă – polițe de plătit
Un lucru e cert. Sau două sunt.
1. Lucrurile escaladează și nu toată lumea e gata pentru adevăr.
2.De la mine nu mai primiți informații.
Însă, dacă vreți și alte păreri, vă invit pe blogurile colegilor mei, acolo unde au apărut sau vor apărea recenzii dedicate acestui volum: Literatura pe tocuri, Cărțile mele și alți demoni, Fata cu cartea, Falled, Citește-mi-l, Biblioteca lui Liviu; Analogii, Antologii, Ciobanul de azi.
Volumul Cheia ascunsă a apărut la Crime Scene Press și poate fi cumpărat de aici.
Traducător: Daniela Ionescu
Anul apariției: 2025
Format: trade paperback cu supracopertă
Număr de pagini: 256
Titlu original: Jag kommer att hitta nyckeln
[…] Anca și cărțile […]