Ce mult te-am iubit – Cezar Pârlog este o carte pe care aș putea să o compar cu un flacon de pastile. Pastile împotriva plictisului și a realității. Recunosc, pe alocuri are un umor pe care eu nu l-am experimentat sau pe care nu știu să îl gust, dar au fost și momente în care m-am amuzat și m-am întrebat dacă situațiile acelea chiar există prin vreun colț de țară sau de lume. 

cezar

Dincolo de titlul care te poate induce în eroare, cartea te păcălește de la bun început. Dacă ai crezut o singură clipă că este o carte obișnuită, te anunț că te-ai înșelat. Nu este o odă închinată unei femei pe care cineva a iubit-o (bag seamă că poți confunda ușor autorul cu personajul masculin din carte), este o odă închinată femeii, indiferent de numele pe care îl poartă: Alice, Alina, Cornelia, Doina. Nu este prezentată în formatul clasic și „poveștile” care o alcătuiesc poartă numele unor femei și au o lungime de doar câteva rânduri. 

Nu am mai citit o carte inspirată de o agendă telefonică și de cuceririle din viața cuiva. Nici acest format nu știu dacă l-am mai citit. Poză scurtă, foarte scurtă. 🙂 

„De cîțiva ani m-am recăsătorit, dar încă mă mai văd cu fosta soție, Laura. Iar uneori, stau și două, trei săptămâni pe la ea, ăi ud florile, am grijă de pisic. E și el un suflețel, trebuie să-l îngrijească cineva. În plus, îmbrăcat cu pijamaua ei, pot sta ore întregi în brațe cu broasca aia țestoasă uriașă cu care ea doarme. Iar cînd facem dragoste, dacă ar veni și ea, ar fi exact ca în perioadă noastră bună.”

Fie că prezintă situații sau emite supoziții, autorul îmbracă totul în umor și prezintă cititorului o carte care să îl scoată din amorțeală. Eu am citit cartea cu pauze. Nu știu dacă aș fi putut să o citesc cap-coadă într-o singură zi. Și cred că pauzele îi sporesc farmecul. Pe mine m-a scos din zona de confort. Eu prefer poveștile cu subiect și predicat, conținut și fire alambicate. I am a drama queen, ce să faci? 🙂

Sper că v-am trezit curiozitatea. Este o carte de răsfoit măcar pentru a descoperi altceva. 
Despre carte: 
An aparitie: 2018
Autor: Cezar Parlog
Categoria: Literatura Romana
Editie: Necartonata
Editura: LIBRIS EDITORIAL
Nr. pagini: 142
 

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR

12 COMENTARII

  1. Lider incontestabil al prozei scurte, dar o proză erudită, este Mircea Băduț – „Ficțiuni secunde”, „Donquijotisme antropolexice”, „Întoarcerea fratelui risipitor”.

  2. „Carte pentru oameni deștepți, asta-i clar!” spune autorul. Știu și eu? „Toate titlurile bune au fost date”, inclusiv acesta, luat inițial de Zaharia Stancu. Am citit câteva fragmente și clar nu este genul meu. Prea agresivă pentru gustul meu și cred că ar trebui lăsat cititorul să decidă cărei categorii se adresează. „Nu este o carte pentru fete cuminți.” Dacă prima impresie este negativă și clar nu aș cumpăra cartea, deduc că sunt cuminte. Pur și simplu nu mă atrage că autorul fie că își cumpără merdenele, fie morcovi, evaluează vânzătoarea și își exprimă fără rezerve orice gând îi trece prin minte. Nu empatizez cu personajul așa cum nu aș empatiza cu HBP – hipertrofia benignă de prostată. Dar acest lucru nu înseamnă că nu aș cunoaște patologia bolii.

    • Eu zic că marea merită încercată, măcar cu degetul.
      Doar a început vara, sezonul concediilor, al vacanțelor…
      E o carte pentru oameni deștepți, asta-i clar!
      Să fie și unica modalitate de a-și selecta cititorii?…

    • „Dezamăgiri”?…, „promisiuni”?… „vindecări”?
      Oare de ce ar avea o carte menirea asta?
      Oare de ce ar trebui, sau nu, să reușească?
      Oare altfel să nu-i fie recomandată citirea?!…

Lasă un răspuns