Castelul de hârtie are o poveste care vă poate păcăli ușor. Eu am crezut că voi citi o poveste de dragoste, că voi da piept cu niscaiva remușcări și că voi urmări o femeie prinsă între cele mai mari iubiri ale vieții sale.
Ce să aleagă? Rațiune sau simțire? Să rămână alături de soțul ei sau să își asculte inima și să dea o șansă dragostei care a protejat-o și a salvat-o întreaga viață?

Castelul de hârtie
Castelul de hârtie

Este o poveste care rămâne cumva la suprafață. Pare să nu sondeze adânc în trecutul personajelor. Dar vă asigur că, la o privire mai atentă, lucrurile capătă o încărcătură emoțională puternică. Sunt niște straturi superficiale de rutină adăugate peste niște compromisuri, peste niște secrete care ar trebui să rămână ascunse întreaga viață.

Dragostea – vindecare sau blestem?

Poate părea o decizie ușoară, ghidată doar de inimă și de impulsul de moment. Dar cum să așezi pe talerele aceleiași balanțe sentimentele care ți-au înflorit în inima ta tânără cu sentimentele pe care acum, cu mintea matură și inima așezată, ai învățat să le oferi altcuiva?

„Bine construită și directă, ne cufundă într-un peisaj de vară plin de viață, în intimitatea unei familii și a unei lungi povești de dragoste tăinuite și ne ține captivi de la început până la ultima pagină.” – Meg Wolitzer, autoarea bestsellerurilor Interesanții și Puterea femeilor

Poate că nu este nici măcar vorba despre alegere. Poate că este vorba despre un castel de hârtie construit pe nisipuri mișcătoare, un castel expus pericolelor de tot soiul. Minciuni, secrete, tăceri, sentimente, cuvinte, dureri, compromisuri. Toate lovesc fără încetare în zidurile castelului de hârtie și toate lasă urme pe pereții lui. Cum poate un biet castel de hârtie să rămână trainic, să își ridice semeț zidurile și să își deschidă porțile când nu e sigur pe el și pe ce simte?

Pendulare între trecut și prezent

O vacanță îndelung așteptată, două familii, un lac, zile însorite și pline de distracție. Ce poate merge prost? Totul. Mai ales când se reunesc doi prieteni care ar fi putut deveni doi iubiți. E prea târziu oare pentru dragostea lor? S-au îndepărtat prea mult?

Nu vă spun că mi-am dorit să mă bălăcesc alături de personaje. Aș fi vrut să vizitez căsuță mica de vacanță, să citesc alături de ei (Doamne, ce mult s-a citit în cartea asta și cât de mult m-au bucurat toate trimiterile la lectură!). Dar m-am răzgândit imediat ce am simțit că trecutul pare să își trimită norii amenințători de furtună peste Elle și Jonas. Amândoi aveau de pierdut, dar nu trăiseră destul cu spaimele trecutului în suflet?

„Chiar și scriitura pare să mustească de secrete și dor (…) Ești atras fără să vrei.” – NPR

Când trecutul revine…

Elle Bishop ne dezvăluie pagină după pagină povestea vieții sale. Deși suntem prizonierii unei zile de vară și primim „raportul zilnic” despre trăirile personajelor, avem parte și de incursiuni în trecutul lor. Mi s-a părut extrem de interesantă abordarea.

De îndată ce aveam semne de întrebare, poc! primeam un răspuns sau o portiță spre trecut. Am avut nevoie de asta, am avut nevoie să găsesc răspuns tuturor întrebărilor care păreau să se adune în mintea mea.

De ce nu își dăduseră o șansă? Ce îi ținuse separați? De ce lăsaseră întâmplările vieții să le stea în cale? Sinceră să fiu, nu așteptam ca lucrurile să ia o așa turnură. Mă așteptam la gesturi de gelozie, la decizii impulsive, dar nu la atâta dramă și atâtea secrete agățate de sufletele lor.

„Saga irezistibilă a unei familii complicate plasată într-un scenariu încântător.” – New York Times

Castelul de hârtie – când trecutul amenință liniștea prezentului

Povestea asta este, dincolo de alegerile personajului feminin,  un recurs la sinceritate și la confesiuni. Se observă de departe că personajele tânjeau după eliberare, după realitate și adevăr. Aveau nevoie să își descătușeze sufletele din lanțurile minciunilor și aveau nevoie de înțelegere.

Mi-a fost milă de Peter. Am simțit că dragostea lui e reală, că a făcut bine și că ar fi fost în continuare un spirjin pentru Elle. Dar poate fi dragostea lui de ajuns?

Faptul că Elle și Jonas s-au cunoscut în copilăria lor nu a făcut decât ca ei să aibă și mai multe amintiri comune, și mai multe lucruri de împărțit. Îi urmărim de la copilărie la maturitate, mânați de iubire sau de orgolii prea mari, căsătoriți și prinși în capcana vieții, capcana pe care și și-au întins-o.

Jonas se erijează încă de la început în rolul salvatorului și Elle acceptă tot ce primește de la el. Nici nu ar fi avut încotro. Are multă nevoie de tot ce ar fi venit de la un suflet curat și sincer. Era Elle, mândria părinților, fata care nu ar fi putut să îi dezamăgească, fata care trebuia să rămână lumina unei familii cu probleme. Relații toxice, adulți iresponsabili, copii prinși în luptele celor mari.

M-am întrebat dacă Elle îl iubește sincer sau doar se simte recunoscătoare pentru ce făcuse el pentru ea. Primim răspunsurile și eu le-am lăsat calea liberă, deschisă și senină.

Mi-a plăcut cartea, am avut parte de o călătorie emoționantă, vibrantă și caldă.

Castelul de hârtie a apărut la Editura Trei și poate fi cumpărată de aici.

Autor: Miranda Cowley Heller

Nr. de pagini: 448

Titlul original: The Paper Palace

Limba originală: engleză

Traducere de: Andreea Popescu

Anul apariţiei: 2022

Lasă un răspuns