Casa cu fluturi este al doilea volum din seria Kørner și Werner și ne-a oferit un nou motiv pentru a participa la un alt blog tour. Despre Păzitoarea crocodilului v-am vorbit deja pe site și am avut și eu nevoie să recitesc recenzia pentru a-mi reîmprospăta memoria. Poate vă ajută acest lucru și pe voi. Sau poate vă convinge să dați o șansă seriei.

Îmi plac cărțile de la Crime Scene Press. Știu că întotdeauna voi găsi la ei lecturi palpitante, povești cu anchete mai mult sau mai puțin complicate, personaje controversate și autori pe care simt nevoia să îi recitesc. Îmi place Katrine Engberg, mi-a plăcut și primul volum. Dar tot simt că o parte din poveste a rămas neunsă, că au fost momente care au scârțâit și au rămas la fel de dense și de cețoase.

„Problemele filosofice pe care le ridică romanul de față merită discutate.” New York Times Book Review

Deși nu are un număr mare de pagini, simt că am înaintat destul de greu cu lectura. Pot să dau vina și pe starea mea. Rămăsesem încă prinsă în povestea cărții trecute,  plasa țesută din emoții și trăiri încă își avea ancorate marginile de sufletul meu.

Casa cu fluturi
Casa cu fluturi

Casa cu fluturi – protecție sau scuze?

Casa cu fluturi a venit după o lectură emoționantă și simțeam nevoie de ceva incisiv, cu muchii ascuțite și pline de detalii. Credeam eu că această poveste se va mula pe sufletul meu și îi va oferi un nou strat de duritate și anduranță în fața problemelor lumii. Autoarea știe să își țeasă povestea, dar o face cu prea lent pentru gustul meu. Deși are acțiune, motive și personaje ofertante, povestea pare să își piardă mereu ritmul sau înaintează destul de greu. Aș fi simțit nevoia de un suflu mai alert, de ceva care să condimenteze întreaga istorie.

Ideea principală a cărții este una extrem de interesantă. Deși se ascunde în fiecare mobil al crimei un element din trăsăturile unui justițiar, lucrurile sunt clare și bine delimitate. Nu pot să vă dau mai multe detalii, dar pot să vă spun că mi-a plăcut lumina pe care autoarea o aruncă asupra acestui „ring de luptă”.

„Engberg își aduce experiența de dansatoare și coregraf în lumea scrisului: nu există niciun pas greșit, niciun moment sau vreo mișcare nesincronizată.” – Booklist

Casa cu fluturi este un volum care se folosește în continuare de tușele domestice pentru a le îmblânzi pe cele polițiste. Îmi place faptul că autoarea ne lasă să vedem și partea umană a polițiștilor, că le aflăm temerile, durerile și nevoile. Legăturile se stabilesc mult mai bine așa, cunoașterea reprezintă o altă linie favorabilă în raportul cititor – polițist. Pericolul este explorat și punctele lui forte sunt exploatate pentru a pune în lumină fie povestea, fie anchetatorii.

Morți violente și legături fragile

Casa cu fluturi are câteva morți violente, toate unite de o punte fragilă. Polițiștii trebuie să o găsească și să îi urmeze traseul. Echipa lui Kørner poate ajunge prea târziu, mai ales că unele personaje nu sunt gata să își dezvăluie secretele și gândurile. Ar fi putut fi mâini întinse și degete acuzatoare și spre ele. Iar asta putea complica și mai mult lucrurile. Și cine ar fi spus că morțile violente aveau să ducă spre un spital psihiatric?

Casa cu fluturi fusese un azil deschis pentru a ajuta tinerii cu probleme. Născuți fragili și în mijlocul unor familii care nu le oferă destul ajutor, tinerii ajungeau în stări depresive, victime ale unor trăiri pe care nu le puteau exterioriza. Așa ajung în Casa cu fluturi, cerând ajutor și primind sprijin. Dar lucrurile nu se dezvoltaseră armonios și un eveniment nefericit închide sanatoriul mult prea devreme. Nu o să vă spun care sunt legăturile cu acest sanatoriu, trebuie să le descoperiți singur. Dar eu am apreciat modul în care autoarea a tot țesut la legăturile acestea.

Casa cu fluturi – pact cu diavolul

„O carte plină de personalite, de personaje excentrice și de suspans și intrigă.” Crime by the Book

Casa cu fluturi este un volum plin de acțiune, desfășurată lent și cu atenție. Dacă e să compar aceste două volume, aș spune că acesta mi-a plăcut un pic mai mult. Acum, că stau și mă gândesc mai bine la acțiune și poveste, pot să spun în proporție de 70 la suta că vina este la mine. Starea mea nu a fost prielnică pentru povestea asta și am simțit că elementele au ajuns la mine prin niște filtre opace. Nu am avut nici răbdarea, nici starea pentru a le descifra și le-am primit așa cum au venit. Personal, cred că povestea a fost bună, dar parcă i-ar lipsit acel ceva care să te facă să întorci repede pagina.

Cu toate acestea, Casa cu fluturi este poveste de citit, bună mai ales toamna sau când sunteți departe de vreun spital. O să vedeți voi de ce.

Casa cu fluturi a apărut la Editura Crime Scene Press și poate fi cumpărată de aici. 

Dacă doriți și alte păreri, vă invit pe Literatura pe tocuri; Falled; Ciobanul de azi; Cărțile mele și alți demoni; Biblioteca lui Liviu; Citește-mi-l; Analogii, Antologii.

Titlu original: Glasvinget

Traducător: Iulia Dromereschi

Anul apariției: 2022

Nr. pagini: 328

 

 

 

 

 

1 COMENTARIU

Lasă un răspuns