Cartea secretă a Florei Lea – sau, altfel spus, cartea care mi-a umplut sufletul de balsam și de iubire la puterea soră.
„Un tribut încântător adus puterii de a spune povești.“ – Kirkus Reviews
Nu m-am gândit încă la spectrul sub care au stat lecturile anului 2024. Încă mai am timp destul, zic eu. Însă, după a nu mai știu câta lectură din sfera „familie”, pot spune că anul acesta a fost dedicat acestei teme. Legături de familie, căutări, descoperirea rădăcinilor sau a propriei identități. Celule comune, spații diverse, continente diferite. Însă toate sub aceeași cupolă: a legăturilor dintre oameni.
Nu cred că este o întâmplare. Sunt un om al emoțiilor, care plânge ușor atunci când vede un video emoționant sau niște legături pe care timpul nu le-a putut altera. Așa că nu este întâmplător faptul că aleg poveștile încărcate de căutare, esență și regăsire. Iar despre Patti Callahan Henry știam deja că pune familia pe un piedestal, în vârful unei coline alcătuite din emoții, legături de sânge, spirale de ADN, evenimente deosebite.
Nu mă așteptam la mai puțin de la povestea asta. Însă, spre deosebire de prima noastră întâlnire – A fost odată un dulap – Cartea secretă a Florei Lea are mai multe straturi, mai multă profunzime, mai mult suspans. Nu știu când i-am întors paginile, pierdută în Pădurea șoaptelor și râul de stele, încercând să îmi dau seama ce creatură vom fi și ce aventuri ne vor aștepta. Da, nu am fost singură. Am pătruns în această lume alături de două surori minunate, două surori legate de o iubire mai puternică decât orice anchetă, de orice răspuns, de orice dosar ferfenițit.
Cartea secretă a Florei Lea – povești și un strop de magie
Patti Callahan Henry știe să scrie povești emoționante. Dar are și un alt as în mânecă. Știe cum să te transporte în mijlocul lor. Indiferent că ești un adult curajos sau unul cu suflet de copil, Patti Callahan Henry va ști cum să te reducă la tăcere, cum să facă să coboare liniștea peste orice formă de zbucium ar avea sufletul tău. Poveștile sale – oricât de nepotrivit ar suna asta – au gust de basm, de tihnă și de bine.
„… când cultivi într-un client dragostea pentru cărți fine și rare, nu obții doar profitul din acea zi, ci un client devotat pentru decenii la rând.”
Se spune că un parfum poate trezi anumite amintiri. La fel se întâmplă și în ceea ce privește cărțile. Au ele puterea aceasta, de a deștepta în suflet amintiri amorțite, de a debloca sertare bine închise prin ungherele minții. De ce spun asta? Pentru că, prin prisma acestei povești, mi-am adus aminte de ceva ce mi-a fost împărtășit, acum multă vreme, de un om drag sufletului meu.
Ea are o soră mai mare (și o legătură specială cu ea). În copilărie, atunci când viața de adult li se părea deopotrivă îndepărtată și înfricoșătoare, surorile s-au gândit la un cod pe care să-l spună dacă, prin absurd, viața le-ar fi făcut de nerecunoscut una alteia. Era o frază în italiană, urmată de o îmbrățișare. Laura, dacă vezi asta, să știi că îmi amintesc și cuvintele, dar nu vreau să le scriu aici. Așa s-au asigurat cele două surori că nu-și vor rătăci niciodată calea.
Și surorile din povestea scrisă de Patti Callahan Henry au avut un „cod” al lor, o poveste pe care sora mai mare o inventase pentru sora mai mică. Povestea era născută dintr-o minte plină de imaginație, dar mai ales dintr-o inimă plină de iubire. Deși credea că spune povestea mai mult pentru Flora, Hazel conștientizează că și ea avea nevoie de o supapă prin care să se sustragă din fața realității crunte. Războiul – acest uriaș miriapod distrugător – călcase în picioare liniștea din orășelul lor. Trecuse cu bocancii peste copilărie și familii, mutilase destine și-i obligase pe adulți să-i trimită pe copii departe, în case necunoscute și brațe străine.
„Acesta era răspunsul la neliniștea și nopțile nedormite ale Florei, la tresăritul cauzat de fiecare zgomot, de fiecare sirenă – poveștile.”
Dragoste la puterea soră
Nevoite să trăiască departe de casa și de iubirea maternă, cele două surori își găsiseră alinarea în povestea care le devenise cămin în clipele de răstriște. Însă, pe nepusă masă, liniștea din sânul familiei adoptive se prăbușește: Flora dispare. Și Hazel crede cu disperare că aceasta plecase în căutarea tărâmului inventat de ele.
Mulți ani mai târziu, cu sufletul făcut fărâme, Hazel trăiește tot în mijlocul poveștilor. Lucrează într-o librărie și zilnic îi trec prin mâini cărți rare, fine, de colecție. Nu mai primise semne de la Flora, cazul ei se închisese definitiv. Existau, sporadic, ziariști care resuscitau ancheta. Însă, cu mijloacele specifice anilor 1960 și fără martori, nici ei nu puteau înfăptui miracole.
Însă, fix atunci când viața și statutul lui Hazel sunt pe cale să se schimbe, apare o poveste specială. Hazel recunoaște cuvintele, sufletul ei își amintește fiecare aventură, ilustrațiile îi vorbesc despre două surori care se furișau din calea gloanțelor și plecau în Pădurea șoaptelor. Cum era posibil? Nimeni nu mai știa povestea aia, nimeni în afară de Flora. Era posibil? Existau miracole?
„ – Disperarea naște povești, desigur. Le inventăm ca să putem să supraviețuim într-o lume fără sens.”
Cartea secretă a Florei Lea – amintiri și prezent
Vă dați seama că Hazel nu poate rămâne indiferentă în fața firavei posibilități de a-și găsi sora mult iubită. Trăise, atâta amar de vreme, cu dorul și cu vina mușcându-i din suflet. Ce dacă o vor crede nebună? Ce dacă nu vor înțelege nevoia ei de a ști dacă autoarea din spatele poveștii era Flora? Sau dacă măcar o întâlnise vreodată pe Flora. Hazel voia să știe. Avea nevoie să știe. Avea nevoie să se ierte. Și să-și dea seama care era cu adevărat misiunea sa pe pământ.
Mi-a plăcut mult povestea asta. Au fost și lucruri care m-au sâcâit, pe care le-am crezut nepotrivite vremurilor. Însă, la final de poveste, atunci când am tras linie, talerul emoțiilor a fost plin până la refuz. Da, înainte să vă întrebați, încă regret că nu am o soră. Dar ce bine că i-am oferit Mariei una!
Cartea secretă este o poveste despre căutare, despre iubire – în toate formele sale -, despre surori și despre puterea magică a poveștilor. Cartea este disponibilă pe siteul celor de la Trei, chiar aici. Eu o recomand cu tot dragul!
Categorii: Ficțiune, Literary fiction
Nr. pagini var. tipărită: 496
Anul apariției: 2024
Titlul original: The Secret Book of Flora Lea
Limba originală: Engleză
Traducător: Ruxandra Ana
