Când stelele se întunecă, plasez o comandă pe Libris. Faceți și voi la fel, nu? Mai ales dacă avem în vedere modul amețitor în care apar cărțile bune în ultima vreme! Prietenii de la Libris au avut grijă să îmi trimită două cărți numai bune pentru octombrie, frig. Când stelele se întunecă este prima mea alegere și am savurat fiecare clipă petrecută în compania poveștii scrisă de Paula McLain.

„Nu-i vorba de ce duci cu tine, ci de cum poți învăța să duci cu tine acel ceva. Inclusiv copilul din tine, Anna. Fă-i loc acelei fetițe. Găsește o metodă prin care s-o primești înăuntru.”

Așa cum v-am tot înnebunit mereu, starea mea este radarul pe care îmi plimb mereu intențiile literare. Și toamna, dar nu numai, am nevoie de cărți pline de tensiune, de adrenalină și de subiecte dure, care merg mână în mână cu vremea de afară. Vi s-a întâmplat și vouă să resimțiți mai acut vântul prin păr sau să vi se facă și mai frig la unele scene? Hai, vă rog, nu-mi spuneți că sunt singura!

Când stelele se întunecă
Când stelele se întunecă

Combinație irezistibilă

Cu Paula McLain sunt la prima întâlnire literară. Am împrumutat cândva Soția din Paris, dar nu am simțit atunci că sosise timpul ei. Am lăsat-o pe noptieră și am returnat-o la bibliotecă fără să o citesc. Pot să spun că acest roman mi-a plăcut mult și că am devenit fana autoarei. Cu siguranță, voi căuta și alte romane scrise de ea sau voi aștepta cu nerăbdare următoarele apariții! Mi-au plăcut mult stilul plăcut și molcom de scriere, descrierile cinematografice și atenția autoarei pentru detalii.

Romanul m-a surprins prin abordarea aceasta nouă, nemaiîntâlnită de mine până acum în colecția Raftul Denisei.  Combinația asta între roman psihologic și roman polițist m-a cucerit instant și doar mă știți că nu îi pot rezista deloc! Voiam mai mult și voiam să mai stau în Mendocino, să o ascult pe Anna vorbind despre Hap, să îi ofer câteva îmbrățișări, să o văd trăind și refăcându-se.

„Mamele și tații ar trebui să rămână la locurile lor. Asta-i povestea originală a omului, în toate culturile, de la-nceputul vremurilor încoace. Eu n-am rămas cu ai mei, după cum nici Cameron cu ai ei. Toate cicatricile pe care le port și acum, le poartă și ea. Treburi care țin de încredere, tulburări de atașament, dificultăți identitare, senzații de găunoșenie, izolare, alienare, disperare – tot atâtea fisuri în suflet care nu pot fi cauterizate. Le-am văzut. Le-am trăit. Cumo poate cineva c-o gaură în propria ființă să caut și să tot caute, uneori pe tot parcursul vieții, vreo modalitate prin care să umple gaura cu pricina?”

Anna – întoarcerea acasă

Despre Anna Hart nu putem spune că a avut o viața ușoară. Și cineva se pare că i-a hărăzit un șir lung de greutăți și nici măcar o singură portiță de ieșire din ele. Sau poate că binele pe care îl făcea altora ar trebui să fie de ajuns. Poate că salvarea altora era misiunea ei principală pe pământ și trebuia să învețe să se rezume la asta.

În Mendocino nu se întoarce de drag și de dor. Se întoarce rănită, alungată de traume și de o situație dureroasă din sânul propriei familii. Venise să se încarce cu energia celor care o iubiseră dincolo de orice rană și de orice traumă. Venise la baza necazurilor și a durerilor pe care le căra ca pietre de moară în suflet. Venise să se vindece, să cutreiere pădurile cu secretele și cărările lor nebătătorite.

Paula McLain îmbina portretele percutante cu proza poetica, facând vizibilă bunatatea ascunsă în sufletul personajelor.“ — Publishers Weekly

Pentru a uita de propriile probleme și convinsă fiind că înțelege cel mai bine ce se întâmplă în mintea unei adolescente confuze, Anna se oferă să îl ajute discret pe Will, polițistul din Mendocino. Îl cunoștea de o viață și știa că era un polițist dedicat carierei sale, dar nu strica niciodată un punct de vedere al unui om de pe margine. În plus, Anna știa cel mai bine cum e să crești într-o familie care nu este familia ta biologică, să te simți străin acolo unde ai simțit cum e să fii pentru prima oară iubit.

Când stelele se întunecă, adolescentele dispar

Cameron, fiica adolescentă a unei actrițe celebre, dispare peste noapte. Nu lasă nici măcar un singur indiciu și camerele de luat vederi nu înregistrează nicio activitate în noaptea dispariției sale. Alarma fusese dezactivată și în urma ei se instalase o mare de tăcere. La prima vedere, familia lui Cameron era una model. Însă, Anna știe că dedesubtul straturilor de superficialitate și aparențe colcăie cele mai tulburătoare secrete. Și e convinsă că acolo se ascunde cheia dispariției lui Cameron.

Era mult mai anevoioasă înaintarea în ancheta ce o viza pe Cameron. Și asta pentru că părinții ei doreau maximă discreție. Oare de ce? Nu era normal ca să răstoarne fiecare piatră în căutarea fiicei lor? Nu s-ar fi putut folosi de notorietatea lor pentru a-și salva unicul copil? Dacă fata mai era în viață și îi aștepta?

Dar Cameron nu este singura adolescentă care dispare în condiții misterioase. Deși nu au același modus operandi și nici măcar nu se află în același oraș, Anna crede că există o legătură între cazuri și e hotărâtă să afle care. Era imposibil ca toate fetele să fugă de acasă și atât. Cameron dispăruse, dar o fetiță fusese răpită din propria casă, sub amenințarea cuțitului.

Anna Hart – o lecție de viață

Mi-a plăcut tare mult Anna! Și mi-a plăcut cel mai mult că autoarea a ales să ne poarte pașii prin trecutul ei. Cu salturile acestea temporale, cu legăturile atent plasate și cu explicațiile care au sosit exact în punctele cheie, Paula McLain a oferit cititorilor săi un roman desăvârșit. Recomand cu mult drag!

„Când totul în jur o ia razna și te simți fără putere – așa-i plăcea ei să spună -, poți foarte bine să te lași în genunchi, oriunde te-ai afla, și descoperi că lumea e pregătită să te prindă-n cădere.”

Când stelele se întunecăPaula McLain – poate fi cumpărată de pe Libris. 

Lasă un răspuns