Bunătatea, romanul scris de autoarea Polly Samson, este cel de-al doilea titlu achiziționat recent de pe site-ul prietenilor de la Libris. Știu că nu judecăm și nu cumpărăm o carte (sau mai multe) pentru copertă. Dar eu m-am îndrăgostit la prima vedere de coperta acestuia și mi-am spus că nu pot rata ocazia de a o avea în bibliotecă.

Știam numele autoarei deja, văzusem câteva recenzii apreciative la adresa celuilalt roman al său – Un teatru pentru visători, dar nu apucasem să îmi formez o părere personală despre poveștile sale și despre stilul său de scriere. Acum, la finalul acestei prime călătorii literare alături de Polly Samson, pot spune că are talent de povestitor, dar parcă nu vorbește limba mea. Din păcate, sufletele noastre nu au cântat aceeași melodie și eu am simțit permanent nevoia de traducere, de vibrație și emoție.

Bunătatea
Bunătatea

Bunătatea – așa cum nu a fost să fie

„Polly Samson este o povestitoare rafinată. În Bunătatea, construiește o istorie labirintică seducătoare, plină de indicii și de fantezie, o țesătură complicată, din care, foarte încet, adevărul trecutului iese la iveală. Samson se joacă inteligent cu linia temporală a narațiunii. – The Guardian

Polly Samson își spune altfel povestea. Nu îți așterne la picioare firele pe care intenționează să le folosească în țesătura sa. Nu-ți oferă indicii, nici timp ca tu să te obișnuiești cu vreo schiță, cu vreun scenariu. Te izbește. Cam asta este expresia potrivită. Îți „arată” produsul finit și te îndeamnă să-i asculți povestea, să-i cauți rădăcinile, să-i înțelegi parcursul și să-i descoperi destinația. Nu a fost o călătorie confortabilă, nici una cu muchii rotunjite, înfrumusețate de decizii perfecte și alegeri ideale. Din contră. Am fost pusă față în față cu durerea, cu alegerile care au rănit, au dezamăgit, au debusolat și schimbat vieți.

Având în vedere descrierea de pe coperta patru, sinceră să fiu, mă așteptam la o poveste cu tunete și fulgere, cu ciocniri iscate de prejudecăți, cu scântei născute din focul unei iubiri diferite, puternice precum tunetele unei furtuni de vară. Am primit o poveste ambalată în minciună și dezamăgire, o poveste în care renunțarea și-a făcut culcuș permanent și regretele au luat locul sentimentelor de altă dată.

Ambiție sau dragoste? Obsesie sau sentimente autentice?

Mă știți de atâția ani deja sau măcar v-ați dat seama că sunt o cititoare sensibilă, avidă de emoții, vibrații și tremurul în urma unei lecturi bune, încărcate de sentimente și trăiri. Tare greu îmi este să mă atașez de personajele pe care nu le simt aproape de mine, tare greu îmi găsesc locul într-o lectură care nu îmi oferă un acasă, un cămin sau un pai de care să mă agăț.

Bunătatea și-a făcut destul de târziu cale către sufletul meu. Primele pagini au fost destul de atrăgătoare, cu substrat ofertant pentru viitoarele posibile emoții. Sper să vă pot descrie exact așteptările mele atunci când citesc orice carte. Îmi plac mult poveștile neașteptate, cele care reușesc să îți întoarcă lumea pe dos și cred că fiecare are farmecul ei. Însă, atunci când autorii urmează calea „convențională”, dacă o pot numi așa, vreau să am timp. Vreau să merg din aproape în aproape, să cunosc de ce-urile, refuzurile, alegerile, urmările. Vreau să ard alături de personaje, să iubesc, să râd, să urăsc, să trăiesc, să mă transpun, să mă transfigurez. Cărțile astea, capabile să mă stoarcă de emoții, sunt cele pe care le caut, le păstrez, le vreau.

Bunătatea este ca o lecție a răbdării. Nu are evenimentele expuse în mod cronologic, ba chiar te seduce și te abandonează pe drumul transformării personajelor. Ești în trecutul mai îndepărtat, în prezent, apoi în trecutul mai apropiat. Culegi și aduni o mulțime de informații pe care vrei să le așezi undeva atunci când realizezi că brațele îți sunt pline, că jonglezi deja cu o cantitate prea mare pentru a te simți confortabil.

Bunătatea – trădare, minciună și urmele lăsate de ele

„Familia se dovedește a fi în orice alt fel decât idilică în această poveste senzuală și plină de poezie despre trădare și minciună. Proza scriitoarei Polly Samson are o putere de evocare uluitoare, căci explorează relații care arareori sunt ceea ce par a fi.” – Glamour

Julia și Julian nu vă vor fi etalon de iubire. Relația lor se naște mai ales din nevoia de iubire, de a fi iubit și apreciat. Oricum, să nu vă așteptați la foarte multe detalii despre ce au trăit împreună. Autoarea își concentrează mai mult atenția pe perioada în care Julian este nevoie să se refacă după perioada în care Julia nu mai este în viața lui. Se simte durerea lui Julian. Este înfășurat în ea și se afundă tot mai mult în coconul suferinței. Nu ne este clar motivul pentru care cei doi nu mai locuiesc împreună, nici de ce urma Juliei este atât de vie în viața și inima bărbatului.

Curiozitatea a fost motorul care m-a purtat către înainte în această poveste. Am vrut să caut motivul rupturii de pe pânza iubirii lor și dacă își vor mai regăsi vreodată unul calea spre altul. Nu mi-am primit toate răspunsurile, doar a explodat și mai tare gustul amărui. Iubirea cu adevărat curată și sinceră a fost iubirea lui Julian pentru Mira, fetița lui. M-au sensibilizat teribil amintirile lui legate de micuța Mira și am simțit că Julian este un tată bun, implicat și atent.

Alte detalii:

Bunătatea nu cred că și-a găsit momentul perfect către mine. Sau nu am reușit amândouă să găsim o limbă comună. Însă, sunt convinsă că pentru mulți dintre voi va cânta diferit.

BunătateaPolly Samson – este disponibilă pe Libris. Eu vă aștept părerile în legătură cu ea.

Traducator: Carmen Pațac

Editie: Necartonata

An aparitie: 2023

Autor: Polly Samson

Editura: HUMANITAS

Nr. pagini: 344

Colectie: Raftul Denisei

Titlu Original: The Kindness

Lasă un răspuns