„Banda celor șase ciori” a fost prima mea întâlnire cu Leigh Bardugo. Dacă nu aș fi avut prietene îndrăgostite de această serie, sunt sigură că nu ar fi fost una fericită. Simțeam că nu pot continua lectura. Am citit primele optzeci de pagini de două ori. Poate că nu am făcut bine că am început această călătorie literară cu seria celor șase Ciori. Sunt sigură că mediul ar fi fost mult mai familiar dacă începeam cu trilogia Grisha. Sunt sigură că totul ar fi avut mai mult sens, că aș fi cunoscut și mai bine clasificarea sau trăsăturile specifice celor din neamul Grisha. Prietenele mele m-au asigurat că este o carte bună și că îmi va plăcea până la urmă.

Banda celor șase ciori
Banda celor șase ciori
   Banda celor șase ciori – un joc al lăcomiei

După circa o sută cincizeci de pagini (sau pe acolo), povestea începe să se așeze mai bine. Eu eram curioasă să aflu care era misiunea lui Kaz și cum se va termina totul. Personajele sunt cele care au salvat mult povestea. Sunt bine construite, par veridice. Ceea ce m-a uimit a fost vârsta lor. Tineri de șaisprezece – șaptesprezece ani, cu povești dure de viață, acum stăpâni pe ei și mai siguri ca niciodată. Să construiești un roman fantasy atât de complex în jurul lor mi se pare o minunăție, talent pur. Și ceea ce m-a impresionat cu adevărat este faptul că autoarea îi împrumută o serie de trăsături proprii lui Kaz. Ba chiar acesta suferă de aceeași boală pe care o are și ea. Sincer? Nu mi l-aș putea închipui pe Kaz fără bastonul cu cap de cioară.

 „Sufăr de o boală degenerativă numită osteonecroză. Deşi numele bolii se traduce prin „moartea osului”, ceea ce poate să sune gotic şi romantic, adevărul e că, din cauza ei, fiecare pas pe care îl fac este dureros, iar uneori trebuie să merg cu o cârjă. Nu e o întâmplare că am ales să creez un personaj care luptă cu simptome asemănătoare şi de multe ori am simţit că eu şi Kaz șchiopătam împreună pe drumul acestei cărţi.)” – nota autoarei 

„Banda celor șase ciori” – un roman plin de aventură 

Ketterdam: locul în care nu există informații de păstrat, există doar un preț corect pentru fiecare. Centru înfloritor al comerțului, cu toate cercurile sociale pe care acesta le poate concentra în sânul lui, Ketterdam pare locul potrivit pentru negustori cinstiți și hoți care știu să profite de fiecare ocazie. Kaz Brekker – alias Mâini Murdare – este o piesă importantă din acest joc al minciunilor și strategiilor. Pentru Kaz nu există încuietoare care nu poate fi deschisă și nici provocări imposibile. A adunat în jurul lui oameni care știu să speculeze, să sape și să adune informații. În Ketterdam informația însemna putere, și Kaz avea acces la multe informații. 

Lui Kaz i se propune o misiune aproape imposibilă: să recupereze un om de știință, pe Bo Yul-Bayur. Acesta era singurul care știa rețeta unui drog extrem de puternic, drog care afecta populația Grisha. Din ce am înțeles eu, există multe tipuri de Grisha, toți înzestrați cu puteri speciale: Iscă valuri, Sfâșie Inimi, Vindecători. Jurda Parem , drogul care îi controla pe Grisha, ar deveni o armă letală în mâini nepotrivite. Așa că, Bo Yul_Bayur trebuie să fie recuperat din mâinile fjerdanilor. Și pentru asta, banda lui Kaz trebuia să intre în Curtea de gheață, locul de unde era imposibil să evadezi odată intrat.

„ Un Iscă-Valuri obişnuit poate să controleze curenţii, să extragă umezeală din aer sau să aducă apă dintr-o sursă aflată în apropiere. De asemenea, Grisha Iscă-Valuri sunt însărcinaţi cu controlul mareei în portul nostru. Dar când se află sub influenţa jurdei parem, un Iscă-Valuri îşi poate modifica propria stare: trece de la solid la lichid și gaz, apoi revine la starea iniţială. Şi poate face acelaşi lucru şi cu alte obiecte. Chiar şi cu un perete.”

Banda celor șase ciori – un joc complicat

Kaz este priceput, dar nu poate să ducă această misiune la capăt de unul singur. Așa că, ia cu el cinci oameni, toți pricepuți la ceva.

Un condamnat însetat de răzbunare.

Un trăgător împătimit de jocurile de noroc.

Un fugar cu un trecut privilegiat.

O spioană poreclită Fantoma.

O Sfâşie-Inimi care îşi foloseşte puterea ca să supravieţuiască într-un cartier rău famat.

Un hoţ cu darul evadărilor imposibile.

Era periculoasă misiunea, dar și mai periculos era să îi pui unul lângă altul pe Nina, Grisha Sfâșie Inimi, și pe Mattias, un fjerdan obligat să își trădeze propria țară. Cei doi aveau multe de împărțit și trecutul lor era mai tulbure decât apele din jurul zonei Doaga de Vest din Butoi.

Inej – alias Fantoma – este personajul care ocupă locul doi în topul preferințelor mele. Agilă, dedicată, onestă, atentă și îndrăgostită, Inej este gata de orice sacrificiu. La început, am pus toate astea pe seama recunoștinței. Kaz, prin persoana lui  Per Haskell, o salvează pe Inej din bordelul în care era ținută de o matroană fără suflet. Inej are un contract și acum, dar nimeni nu o mai obligă să își vândă trupul. Acum se cațără, se ascunde, spionează și își pune viața la picioarele lui Kaz. Am simțit imediat dragostea ei și am urmărit cu emoție traseul relației lor. Înflorește atât de frumos și de real! La final, când autoarea mai aruncă o întorsătură de situație,  înțelegi pe deplin toate legăturile dintre ei.

Banda celor șase ciori – lăcomie și putere

Kaz primea mulți bani pentru această misiune. Asta dacă reușea să îl salveze pe omul de știință, dacă nu se omorau între ei până la Curtea de Gheață sau dacă mai rămânea unul în viață după ce reușeau să pătrundă în vestita închisoare.

„ Ce-i unea? Lăcomia? Disperarea? Sau doar certitudinea că dacă unul dintre ei sau chiar toţi ar fi dispărut în noaptea aceea n-ar fi venit nimeni să-i caute…nu avea nici familie, nici frați, ci doar oameni alături de care lupta.
Jesper a fost cel care a vorbit primul:-Fără bocitoare, a spus el cu un zâmbet.
-Fără înmormântări, i-au răspuns ceilalţi la unison-până şi Mattias a şoptit cuvintele împreună cu ei.”

Doar nu credeați că inteligentul Kaz se aruncă în această misiune fără un as în mânecă. Sau credeați? Înseamnă că nu îl cunoașteți prea bine. Îl are pe Wylan, care este nimeni altul decât fiul lui Van Eck, omul care îl angajase pe Kaz pentru această misiune. Dorința lui de a-și asigura misiunea nu a făcut decât să sublinieze lăcomia din Ketterdam, jocurile de culise și de putere pe care numai o societate infectă le poate țese.

                 Banda celor șase ciori – un fantasy bun

Misiunea celor șase ciori este plină de aventură, răsturnări de situație, trădări, momente critice și putere. Sunt momente în care crezi că totul se va răsturna complet. Sunt clipe în care nu știi în cine să crezi. Și citești mai departe, te afunzi în poveste și îți dorești să fii cel de-al șaptelea membru.

Nu aș fi zis dacă mă întrebai în intervalul în care am citit cele optzeci de pagini, dar mi-a plăcut. M-a surprins și m-a vrăjit. Dar tot nu o iert pe Leigh Bardugo pentru că face lucrul pe care eu îl urăsc cel mai mult când vine vorba de cărți: leagă toate seriile sale una de alta.

Banda celor șase ciori poate fi cumpărată de pe site-ul prietenilor de la Libmag, adică de aici. 

Titlu: Banda celor șase ciori

Autor: Leigh Bardugo

Dată apariție: mai 2016

Categorie: Ficțiune

Nr.pagini: 592

Editură: Trei

4 COMENTARII

  1. De Leigh Bardugo nu am citit decât Trilogia Grisha care mi-a plăcut mult. De seria asta am auzit ca este buna, chiar o am, dar încă nu mi-am făcut timp pentru ea. Îți mulțumesc pentru recomandare, Anca. Felicitări, îmi place recenzia!

  2. Frumoasa recenzia, se pare ca trebuie sa ii mai dau si eu o sansa, fiindca primele 100 de pagini nu m-au convins. Recunosc ca nu aveam nici starea de spirit necesara. Multumesc pentru impresii!

Lasă un răspuns