Recenzii

Anul tău perfect – Charlotte Lucas (recenzie, editura Rao)

Istoria se repetă. Am început anul 2018 cu prima parte a acestui roman (Anul tău perfect) și îmi aduc aminte că m-au bucurat tare mult coincidențele. Nu puteam începe 2019 altfel, mai ales că partea a doua mă așteaptă de ceva vreme.

În ediția în engleză, romanul nu a fost împărțit. Personal, consider că era mai bine să nu fi fost împărțit nici la noi. Părțile sunt destul de subțirele și acțiunea este foarte săracă. Trunchiată așa, cartea parcă își pierde din esență și din farmec. Este o lectură ușoară, previzibilă și forțată pe alocuri, dar care se potrivește mănușă cu zilele aglomerate și intense din jurul sărbătorilor. Mi-a plăcut mai mult prima parte, am considerat că este mai plină de sevă, personajele sunt mai plăcute și situațiile strânesc din plin curiozitatea cititorului.

Nu știu dacă am mai citit o carte cu un așa subiect, iar asta a constituit pentru mine o surpriză plăcută. Să fiu sinceră până la capăt, acesta a fost și principalul motiv pentru care am achiziționat partea a doua. Un tânăr jurnalist află că suferă de o boală cruntă și nu găsește nici puterea, nici motivația pentru a merge mai departe. Pentru Simon nu a contat nici relația frumoasă pe care o avea cu logodnica lui. Era debusolat, nu își dorea să devină o povară pentru nimeni.

În seara în care decide să îi spună adevărul iubitei lui, Simon îi rupe inima acesteia de două ori. Hannah credea că va fi cerută în căsătorie. De fapt, Simon se despărțea de ea. Îi dădea șansa să fie fericită, fără să aibă grijă de un om bolnav și apatic.

Hanna nu renunță însă. Sub nicio formă nu vrea să plece din viața lui. Și ce dacă a fost diagnosticat cu acncer? Vor căuta cel mai bun oncolog! Și ce dacă el se va simți rău? Ea îl va alina cu dragostea ei. Ei, să nu credeți că Hannah este optimismul în persoană, plânge în brațele prietenei sale, dar găsește o soluție care o ajută să vadă luminița celebră (da, cea de la capătul tunelului lui Simon).

Hannah îi pregătește o agendă minunată. Îi face un program special, caută lucrurile care îi puteau arăta lui Simon că viața este frumoasă și că mai sunt multe surprize de descoperit. Păstrează și ea o copie a programului, ba chiar include câteva activități care îi viza pe amândoi.

În seara de revelion, Hannah îi dăruiește agenda. Ce moment mai oportun? An nou, început nou, o viață nouă. Simon este impresionat, îi mulțumește, petrec amândoi o noapte furtunoasă, dar dispare a doua zi. Nici agenda nu mai era, era doar o scrisoare și cheile casei. Simon o anunța că renunță la viață și îi trasa ultimele indicații. Îi mulțumea pentru tot, dar nu mai putea continua așa.

Agenda este găsită de un om pe care îl antipatizezi la prima vedere. Calculat, ursuz, cu program bine stabilit, Jonathan era un om rece și puține lucruri îi mai ofereau plăcere. Hotărât să fie corect până la capăt, Jonathan își dorește să restituie agenda proprietarului de drept. Rămăsese impresionat de orarul atât de bine pus la punct, de scrisul ordonat și grija care răzbătea din fiecare rând.

Nu are decât un H. Marks trecut pe agendă, niciun număr de telefon. În coperta agendei găsește și o sumă de bani, asta făcând imposibilă ideea lăsării agendei în grija celor de la Biroul pentru obiecte pierdute.

Deși este sceptic, Jonathan răsfoiește agenda și ajunge la o clarvăzătoare, dar aceasta refuză să îi dea informații despre persoana care avea programare la ora respectivă. Încercase, corect? Era timpul să se dea bătut. Dar nu este atât de ușor. Agenda are ceva care îl intrigă și Jonathan începe să urmeze sfaturile pe care le găsește în interiorul ei. Rău nu aveau cum să îi facă, ba chiar simțea că putea face un pic de ordine în viața lui. El știa ce avea de făcut, dar se schimbase după eșecul în dragoste. Se aglomerase cu lucruri inutile, urma un program care nu îi aducea niciun strop de satisfacție. Cine era el cu adevărat? Și cum putea o agenda atât de mică să îi „privească” atât de adânc în suflet?

Hannah nu se dă bătută. Nu credea nici în ruptul capului că Simon și-a pus capăt zilelor. Mai bine îl credea pe vreo insulă însorită, cu un cocktail colorat în mână. El era de negăsit, dar unde era agenda? Era posibil să îl fi văzut cineva pe Simon? O aștepta undeva?

Pe măsură ce scriam, mi-am adus aminte că am mai citit o carte asemănătoare, Cum să te îndrăgostești. Bine, nu seamănă, dar tot un plan pune povestea în mișcare. Acțiunea este un pic forțată, dar asta nu îi știrbește foarte mult din farmec. Personajele, eh, aici este cu totul o altă poveste. Deși sunt prezenți (are sens?), nu i-am putut vizualiza deloc. Nu am simțit nici fiorii lui, nici nebunia ei. Prima parte mi s-a părut mult mai credibilă, mai închegată. Poate pentru că a fost prima, poate pentru că le-am citit la un interval așa mare de timp. Nu știu, ceva a mers greu în partea a doua. Salturile între trecut și prezent m-au cam amețit. Trebuia să fiu atentă la dată, ora și minut, câteva minute făceau diferența. Una peste alta, este o lectură plăcută, fără pretenții de mare capodoperă. Subiectul mi-a plăcut, stilul de scriere este unul prietenos și fluid.

Romanul a apărut la Editura Rao și poate fi cumpărat de aici.

11 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *