Alias Grace este cartea pe care am primit-o de la Editura Corint / Leda pentru recenzie. O remarcasem pe site și am rămas impresionată de coperta minunată. Apoi am citit descrierea și mi-am dorit tare mult să parcurg și eu cele aproape 700 de pagini. Am fost intrigată și de povestea pe care mi-o promitea și de numărul mare de pagini.
Nu citisem nimic semnat de această autoare și eram tare curioasă să descopăr un alt stil și noi orizonturi. Nu mă așteptam nici să îmi mențină curiozitatea atâta timp și nici să mă țină conectată la această lume. Trebuie să recunosc însă că la început nu mi-a fost pe plac. Nu reușeam să înțeleg modul în care este scrisă, un fel de poveste în poveste, o narațiune continuă, fără linii de dialog și cu mult prea multe detalii. Dar, pe parcurs am fost cucerită atât de poveste, cât și de modul în care a fost scrisă. Am aflat puțin câte puțin, exact cât să îmi accentueze și mai mult misterul și suspansul, dar am avut și momente de respiro, cât să pot pune cap la cap toate detaliile și să încerc să dezleg enigma: fusese Grace Marks o criminală sau doar victima unor împrejurări ciudate?
” Dar dincolo de acest aspect, spune reverendul Verringer, suntem prinși între posibilitatea de a avea o femeie nevinovată despre care mulți cred că e vinovată și posibilitatea vinovăției aceleiași femei, pe cae unii o cred inocentă.”
Alias Grace – cine este vinovatul?
Din postfața autoarei aflăm că deși Alias Grace este o operă de ficțiune chiar dacă se bazează pe o poveste reală. Canada anilor 1840 a fost zuduită de o dublă crimă comisă de Grace Marks și James McDermott. Relațiile intime, violența, abuzul, detaliile oribile dar și versiunile celor doi inculpați au ținut mult timp prima pagină a ziarelor epocii respective. Dacă McDermott a fost condamnat la moarte, Grace a fost condamnată la închisoare pe viață. Totuși… rămâne întrebarea: fusese Grace o criminală sau o victimă?
Romanul debutează cu Grace Marks în închisoare. Fusese reținută și condamnată. Primea pedeapsa conform legii pe timp de zi, dar una morală pe timp de noapte. Avea coșmaruri și căpătase o frică teribilă de doctori datorită relelor tratamente cărora fusese supusă în încercarea de a-i înțelege pornirile ucigașe. Grace fusese doar o copilă de 16 ani când primise sentința. Cumva toată această experiență o maturizase, asta dacă mai era nevoie, dar nu toți erau capabili să înțeleagă traumele din viața sa. Grace era o fată frumoasă, avea ochii albaștri încărcați de tristețe și de umbre. Era tratată diferit de fiecare persoană pe care o întâlnise și ajunsese să se simtă întocmai unui animal expus la circ, sau la expoziție.
Lumini și umbre
Ziarele scriau continuu despre ea, oamenii îi puneau în cârcă acuze noi și fapte care îi distrugeau și mai mult demnitatea și așa terfelită. Însă existau oameni care erau gata să lupte pentru a îi demonstra nevinovăția. Datorită comportamentului său exemplar și cumpătat, Grace primise permisiunea de a lucra în casa guvernatorului. Era pusă la tot felul de treburi, dar femeile din casa aceea aveau încredere în ea și în capacitatea ei de a munci. După ce într-o zi Grace este victima unui atac de panică la vederea unui medic, se mizează tot mai mult pe nebunia ei și este adus un alt doctor, Simon Jordan, care credea că o poată determina pe tânăra cu nervii zdruncinați să își acceseze amintirile din acea perioadă nefastă.
Simon Jordan visa la o clinică privată în care să ofere serviciile sale celor ce aveau nervii afectați. Era fascinat de tot ce avea legătură cu neurologia și cu capacitățile mentale ale oamenilor. Era convins că totul pornea din creier și că într-un fel se putea descoperi din timp subiectul care urma să aibă tulburări comportamentale sau de judecată.
Așa începe călătoria spre aflarea adevărului…
Grace începe să povestească în fiecare zi cu lux de amănunte întreaga ei viață de dinainte de crimă, iar doctorul consemnează treptat toate întâlnirile lor. Încercând să forțeze un pic lucrurile, doctorul aduce de fiecare dată câte o legumă, de obicei rădăcinoase pentru a da naștere ideii de mormânt, de îngropare; crezând astfel că va putea să o ajute pe Grace să își amintească… Tânăra știa ce i se întâmplase înainte, stia toate etapele maturizării sale precoce, dar nu era capabilă să refacă orele din acea zi care i-a condamnat întreaga existență ulterioară.
Fusese o copilă săracă, rămasă orfană de mamă la vârsta de 13 ani și forțată să muncească pentru tatăl care iubea băutura mai mult decât pe copiii săi. De la 13 la 16 ani lucrase în câteva case obținând mereu recomandări bune și experiență în plus. Era mereu în căutare de ceva mai bun, acel ceva care i-ar fi permis o pereche de încălțări pe măsura ei, un jupon sau o bucată de material.
Ajunsese în casa domnului Kinnear, un domn necăsătorit dar care avea nevoie de o nouă slujitoare pe lângă Nancy Montgomery, cea pe care o avea deja. Grace își dorea să fie fericită și să rămână acolo mult timp, dar nu știa cât este de aproape de ultimele ei zile de libertate și nu știa că nisipul din clepsidra fericirii începuse deja să se scurgă.
De ce s-a ajuns la crimă? Era ea vinovată? Era ucigașă sau complice?
Alias Grace – sacrificii și pierderi
*** Oricât aș încerca nu pot reda întreaga dinamică a celor 700 de pagini. Nu este o carte care abundă în acțiune, dar abundă în detalii. Detalii despre cealaltă parte a baricadei. Citesc mereu cărți în care personajele principale fac parte din spuma societății, dar se ce întâmplă cu cei mai mai puțin privilegiați? Ce sacrificii sunt puși să facă? Ce compromisuri le brăzdează sufletul? Ce fapte le atinge demnitatea?
După cum v-am spus, modul în care este scris acest roman m-a bulversat un pic la început, apoi m-a cucerit pagină cu pagină. Nu este o lectură ușoară, o iubești sau nu, dar este o lectură care te antrenează în cursa pentru aflarea adevărului. Mi-a plăcut tare mult grafica de excepție a acestui roman, dar și faptul că autoarea a inserat la începutul fiecărui capitol fie bucăți din declarațiile originale ale condamnaților, fie fragmente din opere dedicate lor sau din opere care aveau puterea de a sublinia concluziile trase la finalul lecturii.
Aș fi vrut mai multă acțiune, mai mult dialog și personaje puțin mai bine evidențiate. Au fost conturate foarte frumos, dar parcă s-a mizat mult prea mult pe nebunie și pe profilul psihologic defect al fiecăruia. Toate aceste lucruri m-au determinat să îi acord 4 steluțe pe Goodreads.
Mulțumesc mult Editurii Corint / Leda pentru exemplarul oferit pentru recenzie! Dacă v-am făcut curioși vă spun că puteți găsi cartea chiar aici și vă sugerez să aruncați o privire pe site pentru că vă veți găsi noutăți și reduceri!
Nume: Alias Grace
Autor: Margaret Atwood
Editura: Leda
Număr pagini: 656
Traducere: Nicoleta și Florin Irimia
An apariție: 2013
[…] Alias Grace a fost prima mea întâlnire cu autoarea. Am continuat cu Povestea slujitoarei (care nu a fost tocmai pe placul meu) și am vrut să pășesc în afara universului acesteia. […]
[…] 4. Alias Grace – Margaret Atwood […]
atwood scrie binisor. i am citit femeia comestibila sau o femeie obisnuita cum s a mai tradus la noi, o carte si cu idei despre identitate si instrainare de sine
Pentru mine a fost prima carte. Mi-a plăcut, e acceptabil.
O sa iti spun pe privat:)