„Știi cui îi spui la revedere în fiecare dimineață?”
„Acces interzis” este un roman antrenant. Păstrează curiozitatea vie, chiar dacă nu exploatează toate dedesubturile unui asemenea subiect. Pentru iubitorii de romane cu spioni, thrillere sau romane polițiste, nu este suficient de complex. Eu îl recomand celor care sunt la început sau celor cărora nu doresc un roman care să îi solicite foarte tare.
Mie mi-a plăcut. Nu a primit cele cinci steluțe pentru că nu a fost așa cum mi-aș fi dorit eu să fie. Erau multe situații care ar fi putut fi explozive, multe momente propice în care totul se putea răsturna complet. Ce-i drept, finalul mi-a rămas în minte. Replica din final nu este una la care m-aș fi așteptat. Chair mi-au rămas semne de întrebare.
Personajele sunt destul de bine conturate, acțiunile lor sunt bine susținute de replici și de povestea pe care o țese autoarea în jurul lor. Deși nu a fost cel mai bun thriller pe care l-am citit în ultima vreme, mi-a plăcut. Pot spune că a fost plăcerea mea vinovată de acum câteva zile. Am întors paginile una după alta, tot mai curioasă și mai conectată la poveste. Evident, a ieșit la suprafața latura mea curajoasă. Ce aș fi făcut eu în locul personajului principal? Aș fi denunțat sau aș fi încercat să ascund? Un adevăr care poate destabiliza CIA ar distruge complet o familie. Deci…ce ce era de făcut? Datoria sau familia?
„O poveste cu câteva întorsături de situație … toate captivante și pline de imaginație.” – Daily Mail
Vivian este personajul care mi-a plăcut cel mai mult. Este curajoasă, dedicată familiei sale. Vivian era mamă a patru copii, dar serviciul mai bun și salariul mai mare cântăriseră mai mult decât sentimentele ei. Nu asta își dorise, dar discutase cu Matt și amândoi fuseseră de acord ca ea să continue să lucreze pentru CIA.
Vivian rula programe speciale pentru a descoperi agenții ruși inactivi de pe teritoriul SUA. E clar că misiunea sa este una importantă, de aceea nu se susține o întrebare pe care o găsim mai târziu în carte. Soțul ei îi spune că nu va înțelege niciodată partea cu tehnologia. Mi-e greu să cred că CIA ar avea oameni nepregătiți și tocmai de aceea am menționat faptul că unele detalii nu sunt îndeajuns de bine lucrate și expuse.
În timp ce rula programul Atena (un fel de program oglindă) în calculatorul unui rus pe nume Iuri, Vivian descoperă un folder cu un nume neobișnuit: Prieteni. În acest folder existau doar cinci fotografii, fără coduri, fără alte detalii. Cea de-a treia fotografie îl înfățișa chiar pe soțul ei. Evident, creierul ei refuză să creadă că este agent rus. Este sigură că el s-a transformat într-o țintă datorită ei, dar ceva o roade pe interior.
O simplă întrebare îi dă viața peste cap. Ultimii zece ani pe care îi trăise alături de cel pe care îl iubea sunt deodată puși sub umbra incertitudinii. Matt nu neagă legătura lui cu rușii. De douăzeci și doi de ani lucra pentru ei. Ce era adevărat în lumea lor și ce era fals?
Din dorința de a-și proteja familia, Vivian face o greșeală imensă și asta aduce rușii în viața ei. Cui trebuia să rămână devotată? Familiei sau țării? Putea să rezolve toate astea de una singură?
Paralel cu povestea din prezent descoperim și viața lor de dinainte de acea clipă fatidică. O poveste aproape prea frumoasă, echilibru, dragoste și clipe furate pentru a se putea bucura de cei patru copii. Caleb, cel mai mic dintre micuți, avea cea mai mare nevoie de ei. Putea ea să îi nege dreptul la viață?
Dincolo de o poveste cu spioni, Acces interzis vorbește despre lupta unei mame pentru a-și apăra copiii, de lupta unei soții pentru a-și apăra dragostea. Da, era loc de mai mult; da, se puteau complica toate acțiunile, dar mie mi-a fost de-ajuns și atât. Am rămas impresionată de fluiditatea textului și de cât de repede am terminat de citit. Eram curioasă să văd cum se termină totul și am avut pumnii strânși până la final; da, da, acel final despre care v-am spus că a aruncat totul în aer.
Romanul a apărut la Editura RAO și poate fi cumpărat de aici.
An aparitie: 2018
Autor: Karen Cleveland
Editie: Cartonata
Editura: RAO
Nr. pagini: 290
De la alte edituri. Pe partea de SFFH, este S. King, Brandon Sanderson , Joe Abercrombie, Neil Gaiman, Peter F. Hamilton. De la editura Trei, cam tot ce tine de thriller/polițist, cu mici excepții ( de exemplu Camilla Lackberg nu m-a prins absolut deloc). Și Bernard Cromwell. Scrie romane istorice excelente ( se documentează foarte bine și imersiunea în atmosfera istorică e garantată). Are o serie la Rao și încă una de 10 volume la ed. Litera.
Una dintre putinele carti de la Rao pe care am citit-o anul acesta. Interesantă.
Nu îți place editura?
Ah, nu, nu e vorba de asta, am citit sute de carti de la Rao ( am si zeci in biblioteca personala). Dar ce ceva timp ( cam 2 ani) , părere strict personală, titlurile scoase nu le mai găsesc atractive, foarte rar mai dau peste unul care să mă țină lipit de el. Săptămâna trecută am citit și Zona interzisă, de Koontz , care a fost ok.
Au și autori buni. (Dar, da, au apărut acum ceva ani). Un autor bun pe care mi-l recomanzi?
Autorii mei preferați de la Rao : Nelson de Mille, Dean Koontz, Jeffrey Archer, Adler Jussi, Tom Clancy, John Katzenbach, Jo Nesbo, Patrick Rothfuss. La Grisham am renuntat ( pentru mine a devenit șablonard). Mai sunt câțiva, dar aceștia sunt cei pe care i-aș recomanda.
Mulțumesc! Și de la alta editura?
Foarte faină recenzia, mulţumesc pentru recomandare!
Cu drag!
Imi plac romanele politiste, dar am evitat mereu cartile cu si despre spionaj. Modul in care ai prezentat romanul de fata, ma indeamna sa ii dau o sansa 🙂
Să știi că nu este nimic complicat. Este un roman foarte light. Este mai mult axat pe oameni.
Imi place ideea cartii, chiar daca mai are unele inadvertente, ca sa zic asa. Poate tocmai de aceea.
Mie mi-a plăcut pentru fluiditate, pentru subiect, pentru ușurința cu care este abordat totul
Îți mulțumesc mult! ♥️♥️♥️
Pare tare faina cartea asta. Mersi Anca!
Cu drag! Chiar se citește ușor!
O sa țin cont la următoarea comanda.