14 zile în izolare – Silviu Iliuță, recenzie

14 zile în izolare. Sute de gloanțe, zeci de ochi dați peste cap, reproșuri și obiceiuri pe care nu le mai putem suporta.

Dacă nu aș fi riscat să vă șochez, aș fi început așa: „Sunt Anca. Astăzi mi-am împușcat bărbatul de vreo zece ori. Și l-am iertat (tot eu) la o comandă de cărți mai încolo. L-am împușcat cu un pistol imaginar, cu gloanțe care conțineau toate cuvintele pe care aleg uneori să nu i le spun. Și m-am întrebat: ce aș face 14 zile cu el în izolare? Muuuulte! Dar ce aș face dacă ar fi fostul soț? Cât de grele ar fi cele 14 zile? Grele și încărcate de reproșuri.

14 zile în izolare

Când a început toată nebunia asta cu pandemia, dincolo de criza de drojdie, făina și hârtie igienică, m-am întrebat care va fi rata divorțurilor după perioada de locuit impusă cei care ne guvernează. Da, știm toți CD-ul cu „stăm mai mult împreună, facem ordine în sertare cu amintiri, în albumele cu poze și dăm a cinșpea oară cu lavabil în bucătărie. Nu mai spun că unii abia acum au învățat modul de funcționare al aragazului sau cum să își facă singuri curat în casă. Există și mai rău în toată situația asta, dar în zona aia nu vreau să merg. Nu vă grăbiți, fii de români ce sunteți. Nu ascund sub preș, dar vreau să păstrăm nota de amuzament din stilul lui Silviu Iliuță, cel despre care ne-am adunat astăzi să discutăm (la o cafea, pe zoom, dacă e) aici.

Faină cartea. Mai mult decât mă așteptam. Îmi și luasem popcorn și mi-am zis „stai să vezi acu”. El și ea=love. Dar în altă viață. În asta de acum erau foști soți, fiecare cu gândul la alt reprezentant al sexului opus. El în plină alergare după Honey Bunny și un guru care-i turna zeamă de lucernă pe gât (și ce de bani dădea pe ea! vaca protestează, vezi, vezi, dragă Mihai!). Ea diafană, obosită de gărzile interminabile, dar mai ales de viața cu un om pe care nu-l mai recunoștea.

Conviețuire sau saturație?

Amândoi inteligenți, cu zvâc și personalitate, dar actori amatori, dacă e să mă întrebați pe mine. Se încăpățânează să afișeze o normalitate care nu îi reprezintă. Nu, n-ați ghicit. Nu din cauza replicii celebrei „ce o să zică lumea?” stăteau ei amândoi, ci din cauza singurului lucru care ieșise bun din tărășenia asta numită căsnicie: Ana, minunata lor fiică.

Fără să fie o carte cu adânci trimiteri psihologice, cartea te pune un pic pe gânduri. Cum de permitem uneori să ajungem atât de departe? De ce lăsăm să se ajungă aici, ce nu vedem la timp? De ce uneori am mima faza aia cu spaghetele din Doamna și vagabondul și altă dată i le-am pune în cap? Cu tot cu castron.

Unde dispare „vom fi împreună pentru totdeauna” și apare „urăsc ziua în care te-am întâlnit”?

Sinceră să fiu, pe Silviu Iliuță îl apreciam pentru simțul umorului, pentru felul său vocal și incisiv de a-și expune părerile și poveștile. Dar îl apreciez și mai mult acum pentru latura asta serioasă, pentru direcția în care își tot poartă aventura literară. Ei, hai că m-ați prins. Mi-a dat o idee de afacere: să construiesc un spațiu dedicat celor care vor să divorțeze. !4 zile în izolare. Neah, nu vă alarmați inutil. I-aș pune pe toți înainte să semneze un pact de neagresiune. Dar tot aș folosi mobila puțină și ușor de înlocuit. Silviule, ce să zic? Ai reducere dacă te gândești vreodată să folosești centrul meu. Bine, să ieșim din pandemia asta și să dau peste Doreii potriviți pentru a-l pune pe picioare.

14 zile în izolare – despre foste povești de dragoste

Una peste alta, vă rog să vă îngrămădiți cărțile lui Iliuță. Deși au povești serioase și mai puțin serioase, reușesc toate să păstreze un strop din simplitatea vieții cotidiene.

14 zile în izolare a apărut la Bookzone și poate fi comandată de aici.